CSM: Procedura ridicării imunităţii parlamentarilor ar trebui schimbată, blochează anchetele

Membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) susţin că procedura ridicării imunităţii parlamentarilor ar trebui regândită şi modificată, astfel încât anchetele penale care vizează senatori şi deputaţi să nu fie blocate, au precizat, pentru MEDIAFAX, surse din cadrul CSM.

743 afișări
Imaginea articolului CSM: Procedura ridicării imunităţii parlamentarilor ar trebui schimbată, blochează anchetele

CSM: Procedura ridicării imunităţii parlamentarilor ar trebui schimbată, blochează anchetele (Imagine: Andreea Alexandru/Mediafax Foto)

Membrii consiliului au luat în discuţie în şedinţa de plen de joi o propunere legislativă privind modificarea şi completarea articolului 24 din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaţilor şi senatorilor şi a Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, în vederea formulării unui punct de vedere. Ministerul Justiţiei a cerut CSM un punct de vedere privind propunerea legislativă, la solicitarea Comisiei Juridice a Senatului.

Articolul 24 din Legea nr. 96/2006 se referă la procedura ce trebuie urmată pentru reţinerea, arestarea sau percheziţia unui parlamentar. Astfel, cererea de reţinere, arestare sau percheziţie a deputatului ori a senatorului se adresează preşedintelui camerei din care face parte de către ministrul Justiţiei. Apoi, preşedintele camerei din care face parte deputatul sau senatorul aduce de îndată cererea la cunostinţa Biroului permanent, după care o trimite Comisiei juridice respective, care va întocmi un raport în termen de trei zile. Hotărârea Comisiei juridice se adoptă prin votul secret al majorităţii membrilor săi.

Acelaşi articol stabileşte faptul că cererea ministrului Justiţiei, însoţită de raportul Comisiei juridice, se supune spre dezbatere şi adoptare plenului camerei din care face parte deputatul sau senatorul, în termen de cinci zile de la depunerea raportului.

Ulterior, camera hotărăşte asupra cererii cu votul secret al majorităţii membrilor săi. Hotărârea camerei se comunică de îndată ministrului Justiţiei şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, în termen de trei zile. Data comunicării către ministrul Justiţiei este data intrării în vigoare a hotărârii. Dacă Parlamentul se află în vacanţă, preşedintele camerei trebuie să se asigure că se respectă termenele.

Concret, membrii CSM susţin că acest regulament ar trebui schimbat pentru ca aceste proceduri să se deruleze mult mai rapid, iar, în final, "imunitatea parlamentarilor să fie mai slabă", spun surse din CSM.

"Trebuie regândită procedura ridcării imunităţii pentru a nu fie împiedicate sau blocate anchetele penale. Ar trebui făcute modificări în legislaţia actuală, iar termenele, pe zile, să fie mai clare", au completat sursele menţionate.

CSM va transmite acest punct de vedere Ministerului Justiţiei, după ce problema a fost dezbătută în cadrul comisiilor consiliului şi asumată în cadrul şedinţei de plen de joi.

Mai mulţi parlamentari PNL şi PDL, între care Vasile Blaga, Anca Boagiu, Gheorghe Flutur şi Alexandru Nazare, au iniţat o propunere de schimbare a legislaţiei actuale privind ridicarea imunităţii senatorilor şi deputaţilor. Această iniţiativă a fost transmisă şi Ministerului Justiţiei, pentru ca acesta să ofere un aviz. Reprezentanţii instituţiei au trimis solicitarea de avizare a iniţiativei legislative şi CSM, care a fost de acord cu modificările propuse în actul normativ.

În expunerea de motive, iniţiatorii arată că rolul Parlamentului în procedura de ridicare a imunităţii trebuie să se limiteze la a constata dacă există sau nu o legătură directă de cauzalitate între motivarea solicitării de reţinere, arestare sau percheziţie a parlamentarului, ori de urmărire penală în cazul parlamentarului membru sau fost membru al Guvernului, şi voturile sau opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.

"Din păcate, în ultimii ani, din nouă cereri primite, Parlamentul a tergiversat şi apoi a respins opt astfel de cereri din partea ministrului Justiţiei, prin vot secret şi cu invocarea unor motive care au depăşit competenţa Parlamentului şi au intrat în domeniul puterii judecătoreşti. (...) Considerăm că prin aceste decizii şi modul în care au fost luate s-au încălcat principii fundamentale ale statului, prin care cel al egalităţii în faţa legii şi cel al separaţiei puterilor în stat şi, în plus, s-a creat un grav prejudiciu de imagine Parlamentului, principalul for de dezbatere democratică al României", conform expunerii de motive a iniţiativei legislative.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici