Guvernul a hotărât să-şi asume răspunderea pentru codurile juridice

Ministerul Justiţiei informează că Guvernul a hotărât să-şi asume răspunderea pentru adoptarea Codului penal şi a Codului civil, coduri care, împreună cu proiectele codurilor de procedură penală şi civilă, urmăresc să creează un cadru legislativ coerent şi modern.

30 afișări
Imaginea articolului Guvernul a hotărât să-şi asume răspunderea pentru codurile juridice

Guvernul va declanşa procedura de asumare a răspunderii pe codurile juridice- surse

"Aplicarea noilor coduri va avea ca rezultat un act de justitiţie transparent şi o durată redusă a proceselor. Noile coduri reprezintă un punct de cotitură în reforma justiţiei din România, venind şi în întâmpinarea cerinţelor Comisiei Europene în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare", explică Ministerul Justiţiei.

Procesul de elaborare a codurilor, la care au contribuit cadre universitare, experţi şi practicieni din domeniu, a fost unul de durată şi a inclus dezbateri publice de amploare înaintea transmiterii proiectelor către Parlament.

În cadrul dezbaterilor din Parlament, proiectul Codului Penal şi proiectul Codului Civil au suferit o serie de modificări care au contribuit la îmbunătăţirea calităţii acestora, cu menţinerea principiilor şi structurii formei iniţiale transmise de guvern.

MJ arată că proiectul noului Cod penal simplifică reglementările în domeniu, ceea ce va facilita aplicarea lor unitară şi cu celeritate de către organele judiciare. De asemenea, proiectul urmăreşte asigurarea satisfacerii exigenţelor decurgând din principiile fundamentale ale dreptului penal consacrate de Constituţie şi din pactele şi tratatele privind drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte. În acelaşi timp, noul Cod Penal transpune reglementări adoptate la nivelul UE şi armonizează dreptul penal material român cu sistemele celorlalte state membre.

Proiectul noului Cod Penal cuprinde o reaşezare în limite normale a tratamentului sancţionator. S-a pornit de la faptul că, aşa cum au demonstrat studiile realizate în ultimul deceniu, combaterea eficientă a criminalităţii depinde, în primul rând, de soluţionarea cu celeritate a dosarelor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute de legislaţie.

MJ precizează că proiectul Codului penal trebuie corelat cu proiectul Codului de procedură penală, ceea ce va conduce la simplificarea procedurilor de judecată şi scurtarea procesului penal. De exemplu, proiectul Codului de procedură penală prevede doar o singură cale de atac, spre deosebire de două căi de atac prevăzute în prezent, spune MJ.

"În cadrul dezbaterilor din Parlament, nivelul sancţionator a fost în mare parte menţinut, dar a suferit şi unele modificări în sensul creşterii sau reducerii pedepselor pentru anumite infracţiuni. Astfel, au fost reduse limitele de pedeapsă pentru infracţiuni precum: uciderea la cererea victimei; uciderea ori vătămarea nou-născutului săvârşită de către mamă; favorizarea făptuitorului; sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri. Pe de altă parte, au fost majorate limitele de pedeapsă pentru anumite infracţiuni, cum ar fi: infracţiunile de corupţie (darea de mită, traficul de influenţă, abuzul sau neglijenţa în serviciu), tortura, camăta, pornografia infantilă. De asemenea, în privinţa infracţiunii de vătămare corporală, s-a revenit la sistemul de încadrare juridică a faptei în funcţie de numărul de zile de îngrijiri medicale", explică sursa citată.

MJ mai arată că, în ceea ce priveşte pedepsele pentru corupţie, odată cu transmiterea codurilor către Parlament, s-a constatat că este necesară menţinerea faptelor de corupţie în Legea 78/2000, punct de vedere împărtăşit şi de Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti.

Prin proiectul noului Cod civil s-a urmărit crearea unui cadru legislativ modern, care să răspundă nevoilor de reformare a instituţiilor şi să reflecte realităţile şi cerinţele societăţii româneşti actuale. Noul Cod civil răspunde, în egală măsură, exigenţelor ce decurg din angajamentele asumate de România în cadrul procesului de integrare europeană şi din statutul ţării noastre de stat membru în UE.

De asemenea, arată MJ, printre obiectivele noului proiect de lege s-a aflat şi principiul reglementării raporturilor de drept privat într-un singur cod, prin încorporarea reglementărilor privitoare la persoane, relaţiile de familie şi relaţiile comerciale, precum şi la dispoziţii de drept internaţional privat. Totodată s-a urmărit şi dezvoltarea mediului de afaceri, atât prin revizuirea reglementării contractelor, cât şi prin includerea reglementării unor contracte specifice lumii bancare. Pentru prima dată, în Codul civil, s-a dorit reglementarea unor drepturi ce nu erau consacrate legislativ sau existau doar la nivel constituţional.

În cadrul dezbaterilor din Parlament, proiectul noului Cod civil a suferit o serie de modificări care au vizat aspecte precum regândirea dispoziţiilor cuprinse în secţiunea referitoare la "respectul vieţii private şi al demnităţii persoanei" şi "apărarea drepturilor nepatrimoniale", ca urmare a discuţiilor cu reprezentanţi ai societăţii civile. Astfel, din proiectul iniţial au fost eliminate următoarele măsuri pe care instanţa le-ar fi putut dispune, la cererea persoanei ale cărei drepturi nepatrimoniale au fost încălcate/ameninţate, pentru restabilirea dreptului pretins: "sechestrarea, distrugerea, confiscarea sau retragerea din circulaţie a bunurilor ori a mijloacelor care au servit sau au fost destinate să servească la săvârşirea faptei prejudiciabile" şi "obligarea autorului, pe cheltuiala sa, la publicarea hotărârii de condamnare sau la plata unei sume de bani în folosul unei persoane juridice fără scop patrimonial care desfăşoară o activitate de binefacere", spune MJ.

În ceea ce priveşte divorţul, acesta poate fi realizat cu acordul soţilor nu numai pe cale administrativă, ci şi prin procedură notarială. De asemenea, perioada separării a fost redusă de la 5 la 2 ani pentru ca această perioadă să constituie motiv de divorţ. În timpul dezbaterilor parlamentare, a fost introdusă o prevedere prin care încheierea căsătoriei între persoanele de acelaşi sex este interzisă în România, iar cele încheiate în străinătate nu sunt recunoscute. Potrivit proiectului, nu sunt recunoscute nici parteneriatele civile încheiate în străinătate, indiferent dacă acestea au fost încheiate între peroane de acelaşi sex sau de sex opus.

Alte modificări vizează, de exemplu, condiţiile în care se poate realiza prelevarea de organe de la persoanele decedate (numai cu acordul scris, exprimat în timpul vieţii, de persoana decedată sau cu acordul scris al rudelor).

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici