Hurezeanu, aviz favorabil în comisiile de politică externă pentru postul de ambasador în Germania

Emil Hurezeanu a primit, marţi, aviz favorabil în comisiile reunite de politică externă pentru postul de ambasador în Germania, jurnalistul apreciind, în cadrul audierilor, că rolul comunităţii româneşti din această ţară ar putea fi "mult îmbunătăţit".

164 afişări
Imaginea articolului Hurezeanu, aviz favorabil în comisiile de politică externă pentru postul de ambasador în Germania

Hurezeanu, aviz favorabil în comisiile de politică externă pentru postul de ambasador în Germania (Imagine: Mircea Rosca/Mediafax Foto)

Avizul favorabil, care este consultativ, a fost dat cu voturi 19 "pentru" şi unul "împotrivă".

Emil Hurezeanu a afirmat, la audieri, că rolul comunităţii româneşti din Germania ar putea fi "mult îmbunătăţit", apreciind că nu se poate vorbi de o invazie a românilor în această ţară în contextul procentului important de oameni angajaţi şi cu studii.

Hurezeanu s-a referit şi la cozile de la alegerile prezidenţiale din noiembrie 2014, precizând că legislaţia electorală trebuie schimbată, iar o anumită atitudine faţă de diaspora română ar trebui să dispară.

El a pledat şi pentru îmbunătăţirea diplomaţiei economice, menţionând că există riscul ca firme cu rezonanţă germană să intre în dezbateri publice nu întotdeauna favorabile.

Hurezeanu a subliniat faptul că nu trebuie să fim "definitiv satisfăcuţi de nivelul schimburilor economice", întrucât există "un potenţial mult mai mare".

Totodată, jurnalistul a afirmat că există un deficit de încredere la nivel societal în Germania care se manifestă în presă, în contextul în care vizite ale politicienilor români nu au ecoul bine meritat.

Pe de altă parte, el a spus că România şi Germania sunt două ţări care se cunosc bine, punctând faptul că aproape un milion de oameni, saşi şi români stabilişi acolo, vorbesc româna în Germania.

Preşedintele Klaus Iohannis a aprobat, pe 30 aprilie, propunerea de numire a lui Emil Hurezeanu în postul de ambasador al României în Germania.

Postul de ambasador la Berlin a fost deţinut anterior de Lazăr Comănescu, acesta fiind din februarie consilier prezidenţial, după ce şeful statului a semnat, în 29 decembrie, decretul de rechemare a acestuia din funcţia de ambasador în Germania.

Emil Hurezeanu, născut pe 26 august 1955, la Sibiu, este scriitor şi publicist, fiind unul dintre cei mai cunoscuţi analişti politici ai momentului.

Între 1975 şi 1979 urmează cursurile Facultăţii de Drept din Cluj-Napoca. Din 1976 devine redactor la revista Echinox, iar din 1978 ocupă postul de secretar de redacţie, publicând poezii şi critică literară, alături de nume sonore precum Marian Papahagi, Ion Vartic, Ion Pop, Mircea Zaciu. După terminarea facultăţii, în 1979, îşi adună poeziile în volumul "Lecţia de anatomie", apărut la Editura Dacia din Cluj şi distins un an mai târziu cu Premiul de Debut al Uniunii Scriitorilor. Tot în timpul studiilor este membru fondator al trupei de teatru Ars Amatoria, jucând în câteva piese care parodiau sistemul, conform informaţiilor publicate pe site-ul editurii Humanitas.

Îşi începe cariera de jurisconsult în 1980 în zece sate din zona Sebeş-Alba, unde lucrează timp de un an. În 1981 se angajează ca librar în Sibiu, renunţând în scurt timp şi la acest post. În acelaşi an, Ana Blandiana, în calitate de câştigătoare a Premiului Herder, oferă bursa redacţiei Echinox, iar aceasta îl nominalizează pe Hurezeanu. Pentru a putea primi paşaport, este nevoit să se angajeze ca avocat la Mediaş. Reuşeşte să obţină paşaportul şi, la 1 noiembrie 1982, pleacă la Viena.

După terminarea celor două semestre ale bursei Herder ajunge la München unde se angajează ca redactor la Radio Europa Liberă, post pe care îl va ocupa din 1983 până în 1994. În octombrie 1983 primeşte azil politic în Germania. În aceeaşi perioadă începe să scrie cronici politice. Totodată, devine consultant de specialitate pentru diverse posturi de radio şi televiziune europene.

În 1985 primeşte o bursă la Universitatea Charlottesville din Virginia, Statele Unite ale Americii, unde studiază ştiinţe politice. Întors în Germania, îşi continuă studiile la universităţi americane din Europa, până la masteratul pe care şi-l susţine la Boston în Relaţii Politice Internaţionale şi Strategice.

În 1990 se întoarce în România şi participă la "Fenomenul Piaţa Universităţii", fiind în continuare salariat al postului de radio Europa Liberă. În primăvara lui 1994, Emil Hurezeanu devine director al departamentului românesc pentru scurt timp (până la finele lui decembrie), după care pleacă la Köln (din ianuarie 1995) pentru a lucra ca director al secţiei române de la Deutsche Welle, unde scrie editoriale politice. Radio Europa Liberă se mută în iunie 1995 la Praga. Hurezeanu continuă să colaboreze cu acest post de radio. Rămâne salariat la Deutsche Welle până în 2002, când se întoarce definitiv în România.

După reîntoarcerea în România, Emil Hurezeanu s-a remarcat ca realizator de televiziune şi comentator pe subiecte politice. A colaborat cu televiziuni precum Antena 1, Realitatea TV şi Digi 24, dar şi cu Europa FM şi România Liberă.

A publicat volumele de eseuri politice "Între câine şi lup" (1996) şi "Cutia Neagră" (1997), pentru cel din urmă primind Premiul pentru Publicistică al Uniunii Scriitorilor din România. De asemenea, este autorul mai multor volume de poezii.

În 1998 a devenit "cetăţean de onoare" al oraşului Sibiu.

Emil Hurezeanu a fost în 2003, pentru câteva luni, între martie şi septembrie, consilier al premierului din acea perioadă Adrian Năstase, pe probleme de analiză politică a unor fenomene externe.

 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici