Motivarea deciziei CC privind reprezentarea la Consiliul European, publicată în Monitorul Oficial - Mediafax

Motivarea deciziei CC privind reprezentarea la Consiliul European, publicată în Monitorul Oficial

CC arată, în motivarea hotărârii prin care a declarat neconstituţională prevederea ca Parlamentul să stabilească cine merge la Consiliul European dacă preşedintele şi premierul nu se înţeleg, că raţiunile deciziei sunt aceleaşi cu cele de la hotărarea din iunie privind reprezentarea la Consiliu.

606 afişări

Imaginea articolului Motivarea deciziei CC privind reprezentarea la Consiliul European, publicată în Monitorul Oficial

Motivarea deciziei CC privind reprezentarea la Consiliul European, publicată în Monitorul Oficial (Imagine: Arhiva MediafaxFoto)

"Aşa fiind, pentru aceleaşi motive pe care s-a întemeiat Decizia nr. 683 din 27 iunie 2012, Curtea constată că prevederile art. 18 din Legea privind cooperarea între Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene sunt neconstituţionale, aducând atingere prevederilor art. 80 alin. (1) din Legea fundamentală, care este un text constituţional de principiu, ce nu trebuie interpretat restrictiv, ci în spiritul Constituţiei, respectiv coroborat cu art. 91 şi art. 148 alin. (4) din Constituţie", se arată în motivarea publicată vineri în Monitorul Oficial.

 

Potrivit documentului, "prevederile articolului 18 din Legea privind cooperarea între Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene sunt neconstituţionale pentru următoarele considerente: prin Decizia nr. 683 din 27 iunie 2012 asupra conflictului juridic de natură constituţională dintre Guvern, reprezentat de primul-ministru, pe de o parte, şi Preşedintele României, pe de altă parte, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 479 din 12 iulie 2012, Curtea a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Guvern, pe de o parte, şi Preşedintele României, pe de altă parte, generat de acţiunea Guvernului şi a primului-ministru de a-l exclude pe Preşedintele României din componenţa delegaţiei care participă la Consiliul European în perioada 28-29 iunie 2012. Curtea a statuat, cu valoare de principiu, că «În exercitarea atribuţiilor constituţionale, Preşedintele României participă la reuniunile Consiliului European în calitate de şef al statului. Această atribuţie poate fi delegată de către Preşedintele României, în mod expres, primului-ministru»".

Curtea menţionează că, în motivarea acestei soluţii, a reţinut, în esenţă, că regimul politic consacrat de Constituţie trebuie să fie calificat ca fiind unul semiprezidenţial şi că, potrivit articolului 80 alineat (1) din Constituţie, preşedintele României reprezintă statul român, ceea ce înseamnă că în planul politicii externe conduce şi angajează statul. "Acest text constituţional îi permite să traseze liniile viitoare pe care statul le va urma în politica sa externă, practic să îi determine orientarea în planul relaţiilor externe, ţinând cont, desigur, de interesul naţional. O atare concepţie este legitimată de caracterul reprezentativ al funcţiei, Preşedintele României fiind ales de cetăţeni prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat", menţionează CC.

Curtea precizează că a mai arătat că, în planul politicii externe, primul-ministru are competenţa constituţională de a asigura realizarea politicii externe a ţării (art. 102 alin. (1) din Constituţie), ceea ce înseamnă că în funcţie de orientarea stabilită de reprezentantul statului în plan extern, care este preşedintele statului, Guvernul, prin reprezentantul său, urmează să implementeze în mod corespunzător măsurile faţă de care statul s-a angajat. Prin urmare, Curtea a constatat că rolul Guvernului în politica externă este unul mai degrabă tehnic, el trebuind să urmeze şi să îndeplinească obligaţiile la care România s-a angajat la nivel de stat.

"Curtea observă, cu acest prilej, că acest rol este unul de execuţie, aşadar, unul derivat, şi nu originar, cum este cel al Preşedintelui României. Astfel, aşa cum s-a reţinut prin decizia anterior menţionată, nefiind o putere delegată, ci proprie Preşedintelui României, reprezentarea statului poate fi delegată, printr-un act de voinţă expres, de către acesta atunci când consideră necesar. Totodată, Curtea a observat că art. 80 alin. (1) din Constituţie este un text constituţional de principiu. De aceea, el nu trebuie interpretat restrictiv, ci în spiritul Constituţiei, respectiv coroborat cu art. 91 şi art. 148 alin. (4) din Constituţie, acest ultim text prevăzând, în mod expres, că Parlamentul, Preşedintele României, Guvernul şi autoritatea judecătorească tebuie să garanteze «obligaţiile rezultate din actul aderării». Or, una dintre aceste obligaţii este reprezentarea la cel mai înalt nivel a României în Cadrul Consiliului European, respectiv de către autoritatea publică ce are competenţă de a angaja România la nivel de stat. Altfel, s-ar ajunge la o golire de conţinut a dispoziţiilor art. 148 alin. (4) din Constituţie în privinţa Preşedintelui României; or, este de principiu admis că orice normă este edictată în sensul de a produce efecte juridice", se mai arată în document.

Curtea observă că, potrivit articolului 147 alin. (4) din Constituţie, "Deciziile Curţii Constituţionale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor".

Mai mult, Curtea reaminteşte că forţa obligatorie a actelor jurisdicţionale, deci şi a deciziilor Curţii Constituţionale, se ataşează nu numai dispozitivului, ci şi considerentelor pe care se prijină acesta. "Aşadar, atât considerentele, cât şi disozitivul deciziilor Curţii Constituţionale sunt general obligatorii, potrivit dispoziţiilor art. 147 alin. (4) din Constituţie, şi se impun cu aceeaşi forţă tuturor subiectelor de drept, astfel cum s-a statuat prin Decizia nr. 738 din 19 septembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 690 din 8 octombrie 2012", se mai arată în document.

Totodată, cu privire la dispoziţiile art. 19 din Legea privind cooperarea între Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene, ce reglementează cu privire la procedura întocmirii mandatului general sau a mandatului, precum şi cu privire la aceea a adoptării mandatului ce va fi prezentat la reuniunea Consiliului European, Curtea observă că acestea sunt neconstituţionale, contravenind atât articolului 1 alin. (5), cât şi art. 80 alin. (1) coroborat cu artocolul 91 şi articolul 148 alin. (4) din Constituţie, deoarece nu statuează cu privire la atribuţiile Preşedintelui ce trebuie exercitate în procesul de elaborare şi adoptare a mandatului.

"O atare omisiune legislativă apărută ca urmare a pronunţării de către Curtea Constituţională a Deciziei nr. 683 din 27 iunie 2012 are elevanţă constituţională, Curea fiind în acest caz competentă să o analizeze, aşa cum a statuat în jurisprudenţa sa, de exemplu, prin Decizia nr. 503 din 20 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 353 din 20 mai 2010", precizează CC.

Distinct de criticile de neconstituţionale formulate, Curtea constată că dispoziţiile articolului 3 din actul normativ critict încalcă prevederile articolului 1 alin. (5) şi articolului 67 teza întâi din Legea fundamentală. "Acesta deoarece Parlamentul, în exercitarea atribuţiilor sale prevăzute de Legea privind cooperarea între Parlament şi Guvern, adoptă «opinii». Or, potrivit prevederilor art. 67 teza întâi din Legea fundamentală, «Camera Deputaţilor şi Senatului adoptă legi, hotărâri şi moţiuni (...)»", se mai arată în motivare.

Opinie separată au formulat patru dintre judecătorii Curţii - Valentin Zoltan Puskas, Acsinte Gaspar, Ion Predescu şi Tudorel Toader - care, în dezacord cu soluţia adoptată cu majoritate de voturi, consideră că sesizarea de neconstituţionalitate trebuia respinsă ca neîntemeiată.

Curtea Constituţională a decis, în 26 septembrie, că prevederea potrivit căreia Parlamentul stabileşte cine merge la Consiliul European, în cazul în care preşedintele şi premierul nu se înţeleg, este neconstituţională.

Judecătorii Curţii Constituţionale (CC) au admis parţial sesizarea senatorilor PDL privind neconstituţionalitatea Legii privind cooperarea între Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene, care prevede că Legislativul stabileşte cine merge la Consilul European, în cazul în care preşedintele şi premierul nu se înţeleg.

Astfel, CC a constatat că sunt neconstituţionale trei articole din lege, respectiv 3, 18 şi 19.

"Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a admis, în parte, sesizarea de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art.3, art.18 şi art.19 din Legea privind cooperarea între Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene sunt neconstituţionale. Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică Preşedintelui României, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi primului-ministru", se arată într-un comunicat de presă al CC.

Articolul 3 din lege prevede că "în exercitarea atribuţiilor sale, în conformitate cu prevederile prezentei legi, Parlamentul adoptă opinii. Opiniile care se referă la propuneri supuse procedurilor de negociere şi adoptare la nivelul Consiliului Uniunii Europene constituie mandat parlamentar. Mandatul parlamentar creează obligaţia de natură politică pentru Guvern de a-l respecta în integritatea sa".

Conform articolului 18, "la solicitarea Parlamentului, ministrul responsabil sau delegatul său prezintă la Parlament poziţia care a fost exprimată de România la reuniunile Consiliului Uniunii Europene".

În articolul 19 se arată că "Guvernul face propuneri de nominalizare a reprezentanţilor României în cadrul următoarelor instituţii, organe şi organisme ale Uniunii Europene: Comisia Europeană, Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene, Tribunalul de Primă Instanţă, Curtea de Conturi, Comitetul Economic şi Social, Comitetul Regiunilor, Comitetul Director al Băncii Europene pentru Investiţii, potrivit prevederilor comunitare".

Plenul Senatului a adoptat, la finele lunii iunie, Legea privind cooperarea între Guvern şi Parlament în domeniul afacerilor europene, care prevede că Parlamentul stabileşte cine merge la Consilul European, în cazul în care preşedintele şi premierul nu ajung la un acord.

Potrivit modificărilor aduse în comisiile reunite, conducătorul delegaţiei României la reuniunile Consiliului European este preşedintele României sau premierul.

Stabilirea conducătorului delegaţiei României la reuniunile Consiliului European se face prin acord între Guvernul României şi instituţia prezidenţială, cu cel puţin 20 de zile lucrătoare înainte de data reuniunii.

Proiectul prevede că, în situaţia în care acordul privind participare la Consiliul European nu se realizează în termen, Parlamentul, în şedinţa comună a celor două Camere, desemnează conducătorul delegaţiei României la respectiva reuniune a Consiliului European.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Taguri:
CC ,
MOTIVARE ,

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax SA.