Nicolicea, propunere legislativă care să introducă termene pentru aplicarea deciziilor CCR, după refuzul preşedintelui privind remanierea

Acesta a adăugat că social-democraţii din conducerea PSD vor decide care este forma pe care o va lua propunerea sa, ca iniţativă legislativă în Parlament sau însuşită de Guvern, ca proiect de lege şi depusă la Parlament ori ca ordonanţă de urgenţă emisă de Executiv şi ulterior depusă în Legislativ.

„În decizia Curţii, Curtea Constituţională a spus că instituirea unor termene sunt la latitudinea Parlamentului, termene în care să se execute spre exemplu remanierea cu tot ceea ce implică ea, adică vacantare de loc, respectiv numirea de miniştri. Deci în consens cu decizia Curţii evident că se vor institui termene în care preşedintele trebuie să reacţioneze pentru că în momentul de faţă a întârziat o astfel de chestiune vreo 40 şi ceva de zile fiindcă nu s-a terminat. Deci asta înseamnă instituirea unor termene. După care evident că trebuie să avem, acolo unde avem termene prevăzute sau expresii care se referă la termene, în sensul de timp, am văzut că au fost încălcate de preşedinte, probabil invocând că nu le-a înţeles”, a afirmat Eugen Nicolicea, sâmbătă pentru MEDIAFAX.

Deputatul PSD a oferit ca exemplu cea mai recentă hotărâre a Curţii Constituţionale care a decis că există un conflict juridic între Guvern şi Preşedinţie, obligându-l pe şeful statului să emită de îndată decretele de revocare a miniştrilor Transporturilor şi Dezvoltării, Lucian Şova şi Paul Stănescu, lucru care nu s-a întâmplat imediat după publicarea deciziei CCR.

„Am să dau exemplu. Prin decizia aceasta ultimă, la punctul doi, Curtea spune că preşedintele va revoca de îndată. Explicaţia sintagmei «de îndată», ca să nu mai confund termene, în sensul de timp, cu termene în sensul de sintagme. Deci explicaţia sintagmei «de îndată» este necesară pentru faptul că preşedintele ca să pună în aplicare punctul doi trebuia să aplice de îndată revocarea. Ori el a făcut acest lucru după 16 zile. Nimeni nu cred că îşi imaginează că de îndată ar însemna 16 zile”, a explicat social-democratul.

Acesta a amintit şi de punctul trei din decizia CCR de admitere a conflictului interinstituţional care spune că preşedintele Klaus Iohannis urmează să răspundă, de îndată, în scris şi motivat, propunerilor făcute de premierul Viorica Dăncilă cu privire la numirile noilor miniştrii, Olguţa Vasilescu la Dezvoltare şi Mircea Drăghici la Transporturi, care nu a fost respectată de şeful statului.

„La punctul trei Curtea zice că preşedintele trebuie să explice refuzul de îndată. În a 16-a zi zice că mai aşteaptă nu ştiu ce motivare de la consilieri. Adică în aplicarea punctului doi, domnul preşedinte consideră că de îndată înseamnă 16 zile, iar la punctul trei consideră că de îndată înseamnă 16 zile şi cât s-or mai gândi consilierii. Este evident că sintagmele de felul acestea trebuie să fie explicate, adică prevăzute în lege ce înseamnă pentru că am ajuns să facem legi pentru persoane care nu cunosc, se fac că nu cunosc sau sunt abuzive. Trebuie să fie atât de clare încât nimeni să nu mai poată spune că de îndată înseamnă ba 16 zile, ba cât or vrea consilierii. Sintagmele vor fi definite foarte clar ca să nu poată fi interpretate sub nicio formă”, a spus Eugen Nicolicea.

Social-democratul a precizat că va face această propunere conducerii PSD ca iniţiativă legislativă, fiind la latitudinea conducerii calea de urmat.

„Eu o să îl propun ca iniţiativă legislativă. Acum urgenţa rezolvării unei astfel de chestiuni este maximă şi este posibil, dacă Guvernul va considera necesar, să adopte o ordonanţă de urgenţă. Ceea ce propun eu este evident o propunere. Eu îl prezint conducerii, după care se va decide. Bănuiesc că fiind punerea în acord cu o decizie a Curţii care spune că e la latitudinea Parlamentului să introducă termene, nu poate avea nimeni nimic împotrivă, deci nici măcar preşedintele, pentru că el exact asta invoca că nu sunt prevăzute nişte termene.

Despre claritatea şi precizia unei legi, asta este o cerinţă legală, adică după Legea 24 (Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative – n.r.) şi în afară de această cerinţă legală, Curtea a spus că imprecizia legii constituie un motiv de neconstituţionalitate. Deci explicarea unor termeni ţine de Legea 24 de tehnică legislativă, după cum mai ţine şi de decizii ale Curţii şi atunci lucrul nu poate să fie contestat de nimeni. Pot fi discuţii cu privire la ce scrie în text şi dacă termenele introduse şi dacă motivaţiile sau explicaţiile sunt explicate, acesta este alt subiect”, a conchis Nicolicea.

Şeful statului Klaus Iohannis a anunţat, vineri, că va respinge propunerile premierului Viorica Dăncilă pentru ministerele Transporturilor şi Dezvoltării, şi anume, Mircea Drăghici şi Lia Olguţa Vasilescu.

Administraţia Prezidenţială anunţă, jo,i că preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul pentru constatarea vacanţei unei funcţii de membru al Guvernului prin demisia lui Paul Stănescu, viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice.

Totodată, şeful statului a semnat decretul de vacantare a postului de ministru al Transporturilor, după demisia lui Lucian Şova.

Cele două ministere funcţionează cu miniştri demisionari de o lună. Premierul a anunţat, în urmă cu două zile, că preşedintele a informat-o că nu va accepta propunerile Lia Olguţa Vasilescu (la Ministerul Dezvoltării) şi Mircea Drăghici (la Transporturi).

Olguţa Vasilescu a fost propusă iniţial la Ministerul Transporturilor, iar Ilan Laufer la Ministerul Dezvoltării, însă preşedintele Iohannis a refuzat numirea acestora.

O decizie a Curţii Constituţionale din 19 decembrie arată că şeful statului era obligat să emită de îndată decretele de constatare a vacantării celor două funcţii de ministru şi să răspundă motivat legat de numirile noilor miniştri.