În discursul său, ministrul Oana Ţoiu a transmis că România a atins un nivel de maturitate în recunoaşterea episoadelor întunecate din istoria României „Am ajuns la un nivel de maturitate ca ţară, ca instituţii, ca popor, în care înţelegem că aceste episoade negre din istoria noastră nu trebuie ascunse pe ultima pagină a unui manual de istorie. Trebuie aduse în lumină, tratate cu importanţa pe care o au, pentru ca aceste greşeli să nu se mai repete”.
Ministrul a subliniat şi importanţa educaţiei în prevenirea urii, insistând asupra nevoii de a apăra copiii nu doar de discriminare, ci şi de idei toxice propagate în spaţiul public şi online „Avem datoria de a ne apăra copiii nu doar de ură, nu doar de discriminare, ci şi de seminţele puse în spaţiul public, în discursul public, în social media, în conversaţiile din locul de joacă, din şcoli câteodată, din instituţii, orice fel de conversaţie care incită la ură, orice fel de conversaţie care creşte distanţa dintre oameni este un lucru de care trebuie să ne păzim”.
Şefa diplomaţiei de la Bucureşti a conchis „diversitatea este o sursă de putere, onestitatea faţă de cine suntem şi faţă de episoadele noastre din istorie este o sursă de putere pentru viitor”.
În comunicatul de presă emis de MAE se mai arată „Ministerul Afacerilor Externe susţine iniţiativele naţionale şi internaţionale de promovare a educaţiei, cercetării, comemorării şi memorializării Holocaustului. În acest sens, MAE consideră că, prin introducerea în programa şcolară, la modul opţional, a disciplinei „Istoria, robia şi deportarea romilor“, precum şi prin concretizarea celor două proiecte – Muzeul Holocaustului şi Muzeul Naţional de Istorie şi Cultură a Romilor”.