Principesa Margareta, discurs critic la Haga: Punctul-cheie este încetarea atitudinii de superioritate faţă de noile state membre/ Am făcut sacrificii nu pentru că am vrut să reducem costurile la roşii sau automobile

Principesa Margareta a avut un discurs critic la Institutul Olandez de Relaţii Internaţionale din Haga, făcând referire dubla măsură în cazul României după aderare, dar şi faptul că ţara nu a fost primită în Spaţiul Schengen, deşi a îndeplinit toate condiţiile.

15003 afişări
Imaginea articolului Principesa Margareta, discurs critic la Haga: Punctul-cheie este încetarea atitudinii de superioritate faţă de noile state membre/ Am făcut sacrificii nu pentru că am vrut să reducem costurile la roşii sau automobile

Principesa Margareta, discurs critic la Haga: Punctul-cheie este încetarea atitudinii de superioritate faţă de noile state membre/ Am făcut sacrificii nu pentru că am vrut să reducem costurile la roşii sau automobile

Redăm ideile principale:

"Adevărata întrebare este dacă Uniunea Europeană este pregătită pentru ţările partenere"

"Totuşi, când România s-a alăturat Bulgariei la trei ani de la valul iniţial, s-a adoptat poziţia opusă; şi anume, faptul că ţării mele şi Bulgariei le-a fost îngăduit să intre în UE fără să fi fost obligate să întreprindă reformele necesare, că li s-a permis să se alăture uniunii din motive politice, şi nu din motive practice. Şi argumentul a fost repetat şi după aceea. S-a spus că, în timp ce în trecut întrebarea cu care s-au confruntat guvernele europene era dacă o anumită ţară era pregătită pentru Uniunea Europeană, în zilele noastre s-a inversat argumentul, iar adevărata întrebare este dacă Uniunea Europeană este pregătită pentru ţările partenere. Ei bine, cred că acest argument nu este doar greşit, ci şi riscant".

 

"Europa a trebuit să găsească un echilibru între a face promisiunea de aderare suficient de credibilă"

"Pentru început, merită să ne amintim că presiunea asupra României şi procedurile de reformă care au fost puse în aplicare înainte de aderarea ţării la UE au fost destul de serioase şi susţinute. Vă pot asigura, ca persoană care s-a aflat în miezul acestei acţiuni, că s-a întreprins un efort uriaş. Nimeni dintre cei care au lucrat la proiect nu a crezut atunci că României i se oferea un „bilet de intrare” uşor în UE. De fapt, a fost exact invers: mulţi dintre oficialii şi administratorii ţării au simţit că România a fost solicitată să facă ceea ce de alte ţări foste comuniste nu s-a aşteptat să realizeze. În realitate, Europa a trebuit să găsească un echilibru între a face promisiunea de aderare suficient de credibilă pentru a încuraja ţările să se reformeze, dar, de asemenea, suficient de dură pentru a convinge ţările candidate că reformele pe care trebuiau să le implementeze ar trebui să fie serioase. Cred că incontestabil că Uniunea a ales calea corectă, în sensul că a făcut promisiunea de aderare reală şi posibilă, dar că a făcut şi insistenţa asupra reformelor la fel de reală şi imediată".

 

"Am făcut aceasta cu sacrificii reciproce, nu pentru că am vrut să reducem costurile la roşii"

"Cred că, în efortul nostru de a îmbunătăţi funcţionarea Uniunii noastre, am devenit poate prea obsedaţi de proces, mai degrabă decât de viziune, aşa că de multe ori uităm cât de mare este realizarea noastră. Un continent împărţit timp de două generaţii de Războiul Rece este acum din nou unit. Am făcut aceasta cu sacrificii reciproce, nu pentru că am vrut să reducem costurile la roşii sau la automobilele din ţările noastre, ci pentru că am împărtăşit aceeaşi viziune şi aceleaşi valori. Şi împărtăşim şi astăzi aceleaşi valori şi opinii"

 

"Ţara mea este una dintre economiile cu cea mai rapidă creştere din Europa"

"Da, avem probleme. Dar avem o creştere economică incredibilă în fosta jumătate comunistă a continentului, iar ţara mea este una dintre economiile cu cea mai rapidă creştere din Europa. Acest fapt nu a şters însă diferenţele semnificative de bogăţie între jumătăţile estice şi vestice ale continentului. Au trecut trei decenii de la sfârşitul comunismului, dar probabil avem nevoie de alte trei decenii pentru a şterge pe deplin efectele nocive ale dictaturii comuniste şi a proastei administrări a ţării. Pe scurt, o întreagă generaţie va trece înainte de a fi cu adevărat şi pe deplin uniţi şi aproape nimeni dintre cei care erau oameni maturi când evenimentele din 1989 în ţara mea l-au înlăturat pe dictatorul comunist nu va fi în viaţă în ziua în care diviziunea economică a estului şi vestului Europei va dispărea complet. Subliniez faptul că nu încerc să găsesc scuze sau să „repartizez” vina cuiva, ci doar să explic sentimentul de frustrare resimţit în multe noi state membre".

 

"Suntem mai religioşi, mai patrioţi şi mai suspicioşi în privinţa nivelului ridicat de imigrare"

"De asemenea, în Estul Europei avem perspective diferite asupra vieţii sociale şi a obiceiurilor. Suntem mai religioşi, mai patrioţi şi mai suspicioşi în privinţa nivelului ridicat de imigrare. S-ar putea ca unora din Occident să nu le placă aceasta. Dar a respinge sentimentele noastre ca doar „rasism şi xenofobie” sau a împărţi totul între „progresist” – prin care ne referim la occidentali – şi „reacţionar” este în mod clar contraproductiv. De asemenea, este greşit să argumentăm că valorile noastre nu sunt valori europene; s-ar putea să nu fie la modă în unele părţi ale Europei, dar sunt valori care aparţin continentului. Când criza de imigraţie din 2015 a lovit continentul nostru, România a fost una dintre ţările care a acceptat ca sarcina de primire a acestor imigranţi să fie împărţită. Repet: nimic din toate acestea nu sugerează faptul că noile state membre ar trebui să fie scutite de responsabilităţi şi obligaţii, indiferent de ce se întâmplă în ţările lor. Lupta împotriva corupţiei, de exemplu, ar trebui să continue fără încetare. Şi nu există niciun dubiu că unele dintre evoluţiile politice din ţara mea au trezit suspiciune în rândul partenerilor noştri europeni"

 

"Punctul-cheie pentru toate activităţile noastre este încetarea atitudinii de superioritate faţă de noile state membre"

"Dar punctul-cheie pentru toate activităţile noastre este încetarea atitudinii de superioritate faţă de noile state membre şi evitarea ameninţării acestora prin clauze de condiţionalitate extinse artificial. Diverse propuneri de utilizare a condiţionalităţii politice în acordarea fondurilor din bugetul următor de şapte ani al Uniunii, în schimbul anumitor concesii politice, sunt nu numai ilegale în cadrul tratatelor UE existente, ci sunt, de asemenea, o garanţie că vor diviza mai degrabă decât să unească Europa"

 

"România a îndeplinit toate condiţiile pentru aderarea la Schengen. Cu toate acestea au fost adaugate alte condiţii"

Încă din 2011, Comisia Europeană a apreciat că România a îndeplinit toate condiţiile tehnice necesare pentru aderarea la Schengen. Cu toate acestea, una după alta, au fost adăugate condiţii. Acum ni se spune în privat – de către oficiali dintr-o serie de ţări, inclusiv, sunt tristă să spun, propria voastră ţară – că există în ţările occidentale considerente politice interne care îngreunează includerea României în Schengen. Pot înţelege acest argument. Dar sper că şi voi puteţi înţelege că presiuni interne similare revin oamenilor noştri politici din partea conaţionalilor mei, care nu pot accepta că trebuie să fie într-o poziţie inferioară celorlalţi cetăţeni europeni.

Totuşi, cred că toţi merităm să ne felicităm pentru ceea ce am obţinut în ultimele două decenii şi cât de mult s-a schimbat continentul în bine, de când tatăl meu a fost aici în anul 2002. Românii sunt astăzi de aproape trei ori mai bogaţi decât erau când s-au eliberat de comunism. Există un consens naţional în ţara mea că nu există niciun alt loc în care România să poată fi, decât în mijlocul NATO şi UE. De fapt – aşa cum am amintit adesea fraţilor noştri europeni – adevăraţii idealişti întru Europa se află în partea de est a continentului; adevăraţii cinici sunt adesea în Occident".

Discursul integral aici: https://www.romaniaregala.ro/jurnal/discursul-custodelui-coroanei-la-institutul-clingendael-din-haga/

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici