Raportul Guvernului în cazul Colectiv: Planul roşu de intervenţie a fost declanşat cu o întârziere de 18 minute. Acţiune necoordonată a autorităţilor, cu elemente de improvizaţie - DOCUMENTUL OFICIAL

Corpul de control al premierului a prezentat marţi raportul privind tragedia din Colectiv, precizând că se impune reformarea radicală şi îmbunătăţirea sistemului de asistenţă de urgenţă în caz de accidente colective, în condiţiile în care au fost deficienţe în funcţionarea instituţiilor.

3772 afişări
Imaginea articolului Raportul Guvernului în cazul Colectiv: Planul roşu de intervenţie a fost declanşat cu o întârziere de 18 minute. Acţiune necoordonată a autorităţilor, cu elemente de improvizaţie - DOCUMENTUL OFICIAL

Raportul Guvernului în cazul Colectiv: Planul roşu de intervenţie a fost declanşat cu o întâriziere de 18 minute. Acţiune necoordonatăa autorităţilor, cu elemente de improvizaţie (Imagine: Andreea Alexandru / Mediafax Foto)

DOCUMENTUL OFICIAL 

"Cu toate că cel puţin unul dintre apelurile primite conţinea elemente care arătau existenţa unei situaţii foarte grave, Planul Roşu de Intervenţie nu a fost declanşat imediat ci doar după parcurgerea unor etape, prevăzute în legislaţia în vigoare, care pot fi descrise ca fiind birocratice, în condiţiile în care aceeaşi legislaţie permite şi mecanisme mai rapide de intervenţie pentru alte situaţii de urgenţă (dezastre aviatice sau feroviare etc). Astfel, Planul Roşu de Intervenţie a fost declanşat, la ora 22:50, la 18 (optsprezece) minute de la primele apeluri la numărul unic de urgenţă şi la 7 (şapte) minute de la momentul informaţiilor primite de la echipajele aflate la locul intervenţiei", se arată în raportul Guvernului.

Guvernul mai spune că intervenţia de urgenţă în urma incendiului de la clubul Colectiv din Bucureşti din seara de 30 octombrie 2015 a fost în mare parte o acţiune necoordonată, cu elemente de improvizaţie a autorităţilor, aspect cauzat în principal de: lipsa de exerciţii în caz de urgenţe majore, neconcordanţe în legislaţie şi baza materială deficitară.

Palatul Victoria mai spune că, în aceste condiţii, se impune reformarea radicală şi îmbunătăţirea sistemului de asistenţă de urgenţă în caz de accidente colective, calamităţi şi dezastre în fază prespitalicească, precum şi a asistenţei de urgenţă în cadrul spitalelor.

"Controlul nu a putut concluziona cu privire la cauzele deceselor victimelor dezastrului din Colectiv, ulterior datei de 30.10.2015, având în vedere datele medicale insuficiente aflate la dispoziţie", se mai precizează în raport.

Documentul prezintă şi face o analiză a legislaţiei aplicabile în domeniul asistenţei de urgenţă în caz de accidente colective, cu accent pe activarea şi declanşarea Planului Roşu de Intervenţie, dar şi echivalentul acestuia din spitale, Planul Alb. În urma verificărilor efectuate s-a constatat că a fost în mare parte "o acţiune necoordonată, cu elemente de improvizaţie a autorităţilor, aspect cauzat în principal de lipsa de exerciţii în caz de urgenţe majore, neconcordanţe în legislaţie şi baza materială deficitară".

De asemenea, se precizează că, din numărul de ambulanţe funcţionale la 30.10.2015, 76% erau foarte vechi şi în situaţie de casare. Conform legislaţiei şi raportat la numărul populaţiei, declarate statistic la nivelul municipiului Bucureşti şi al judeţului Ilfov, la acea dată Serviciul de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov ar fi trebuit să funcţioneze cu 1.740 angajaţi, dar acesta funcţiona doar cu 868, având astfel un deficit de personsal de 50,11%.

Potrivit corpului de control al premierului, raportul Direcţiei de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti conţine date contradictorii atât în ceea ce priveşte numărul pacienţilor din fiecare spital, cât şi în ceea ce priveşte numărul infecţiilor nosocomiale, ridicând suspiciuni în privinţa controalelor în baza cărora a fost întocmit.

"Din datele aflate la dispoziţie nu rezultă că la 30.10.2015 ar fi existat Planul Alb cadru la nivelul Ministerului Sănătăţii, iar la nivelul fiecărei unităţi spitaliceşti de urgenţă, din Bucureşti în care au fost internate victimele de la clubul Colectiv, Planul Alb fie nu există deloc, fie procedura nu a fost respectată", se arată în document.

Totodată, se subliniază faptul că unitatea de îngrijire a arşilor gravi din cadrul Clinicii de Chirurgie Plastică şi Microchirurgie Reconstructivă din cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă Bucureşti (Floreasca) era la acea dată complet dotată şi funcţională, atât la nivelul saloanelor, sălii de pansamente, sterilizării proprii, cât şi a blocului operator. Cu toate acestea, au fost efectuate 78 operaţii în blocul operator din Unitatea de îngrijire a arşilor gravi, dintre care 67 pentru pacienţii victime ale incendiului de la clubul Colectiv şi 11 operaţii pentru pacienţii internaţi în urma altor evenimente, iar unitatea respectivă nu a fost şi nu este folosită desi este cea mai modernă şi poate asigura cea mai bună îngrijire pentru pacienţii cu arsuri grave.

Raportul subliniază necesitatea activării Mecanismul de protecţie civilă al Uniunii Europene şi enumeră entităţile publice care au fost implicate în intervenţia de urgenţă la incendiul din clubul Colectiv din Bucureşti şi în asistenţa ulterioară pentru victime, respectiv Ministerul Afacerilor Interne prin structurile aflate în subordinea sa (Prefectura Municipiului Bucureşti, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, Poliţia Română şi Jandarmeria Română), Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Ministerul Sănătăţii prin structurile subordonate(Serviciul de Ambulanţă al municipiului Bucureşti şi al judeţului Ilfov, Direcţia de Sănătate Publică a municipiului Bucureşti şi unităţile spitaliceşti din municipiul Bucureşti.

Referitor la mecanismul de protecţie civlă al Uniunii Europene, neactivat de către statul român, deşi era aplicabil, raportul recomandă ca pe viitor să fie activat acolo unde situaţia o impune "chiar dacă în paralel sunt întreprinse şi alte demersuri".

Controlul a constatat şi mai multe neconcordanţe legislative care să reglementeze acordarea asistenţei de urgenţă în caz de accidente colective, calamităţi şi dezastre în fază prespitalicească.

În ceea ce priveşte datele primite de la diversele entităţi implicate, s-a remarcat lipsa de coerenţă şi datele contradictorii cu privire la numărul de echipaje existente la faţa locului, numărul total de victime, numărul de pacienţi internaţi în fiecare spital, numărul de pacienţi depistaţi cu infecţii nosocomiale, numărul de pacienţi transferaţi în afara ţării şi locaţia acestora, raportările fiind confuze chiar şi-n privinţa numărului total de decese.

"Modul de acţiune al instituţiilor implicate în intervenţia din seara de 30.10.2015 este apreciat ca fiind unul sub medie, raportul constatând că există instituţii care şi-au făcut datoria în mod corespunzător şi altele care au manifestat deficienţe. Corespunzător au acţionat: Instituţia Prefectului, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti, Direcţia Generală de Jandarmi a Municipiului Bucureşti, Serviciului de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov, Serviciul Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare, dar a manifestat deficienţe Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Dealul Spirii" Bucureşti – Ilfov, în principal, această instituţie nerespectând procedurile în ceea ce priveşte posibila declanşare mai devreme a Planului Roşu de Intervenţie, nu a alertat echipajele din cadrul serviciilor de sprijin, a existat o succesiune la comanda operaţiunilor a unui număr mare de persoane într-un interval foarte mic de timp, iar pe durata controlului, nu a reuşit să furnizeze numărul exact şi felul utilajelor care au participat la acţiune", arată documentul.

O notă critică se referă şi la activitatea Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, care nu a respectat prevederile legale imperative referitoare la măsurile în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă, precum şi în ceea ce priveşte coordonarea în ansamblu a situaţiilor de urgenţă, nu doar a activităţii de prim ajutor calificat şi asistenţă medicală de la locul evenimentului.

Referitor la activitatea spitalelor unde au fost internate victimele, raportul a evidenţiat probleme din cauza inexistenţei planurilor albe de asistenţă în situaţii de urgenţă.

O menţiune negativă se referă şi la Direcţia de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti. Raportul acestei instituţii, care conţine date neconcludente şi contradictorii atât în ceea ce priveşte numărul pacienţilor din fiecare spital, cât şi în ceea ce priveşte numărul infecţiilor nosocomiale, ridică suspiciuni în privinţa controalelor în baza cărora a fost întocmit. Totodată, inexistenţa planurilor albe la nivelul spitalelor îi este imputată şi acestei instituţii din cauza neimplicării ei în elaborarea acestor planuri.

"În consecinţă, se impune reformarea radicală şi îmbunătăţirea sistemului de asistenţă de urgenţă în caz de accidente colective, calamităţi şi dezastre în fază prespitalicească, precum şi a asistenţei de urgenţă în cadrul spitalelor. Controlul nu a putut concluziona cu privire la cauzele deceselor victimelor dezastrului din Colectiv, ulterior datei de 30.10.2015, având în vedere datele medicale insuficiente aflate la dispoziţie", se mai arată în documentul citat.

 

 

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici