România a lansat o provocare deschisă Rusiei. Băsescu nu e un lup singuratic

Pravda.ru reaminteşte într-un material publicat luni că un "scandal diplomatic major" izbucnit între România şi Rusia a pornit de la declaraţiile făcute de preşedintele Traian Băsescu la 22 iunie, prin care acesta "a justificat practic participarea ţării sale de partea lui Hitler la război împotriva Uniunii Sovietice".

Publicaţia face o trecere în revistă a evenimentelor istorice din cel de-Al Doilea Război Mondial, scriind că "la 22 iunie 1941 trupele româneşti, împreună cu cele germane, au trecut frontiera în URSS ocupând mai târziu părţi considerabile din Moldova şi Ucraina, inclusiv Odesa şi Nikolaev". "Basarabia (partea principală a Moldovei) şi regiunile ucrainene Cernăuţi şi Odesa au devenit parte a României iar unitatea administrativ-teritorială specială a Transnistriei a fost creată pe restul teritoriului ocupat", notează publicaţia citată. Autorul reaminteşte că regiunile au fost restituite URSS prin pactul Ribbentrop-Molotov dar şi că în Bucovina majoritatea populaţiei a fost întotdeauna formată din ucraineni în timp ce toate celelalte teritorii ocupate din Ucraina sau Transnistria nu au aparţinut niciodată "României (principatelor Moldova şi Valahia)".

"Acum, preşedintele Traian Băsescu a încercat să întoarcă lucrurile pe dos. Vorbind, la 22 iunie, la postul B1TV, el l-a absolvit pe mareşalul Antonescu de faptele de acum 70 de ani", scrie autorul comentariului, care citează afimaţiile preşedintelui şi consideră că acestea au justificat acţiunile mareşalului Antonescu.

Publicaţia citată mai scrie şi că preşedintele Traian Băsescu, prin declaraţiile sale, nu l-a condamnat pe Antonescu pentru deportările evreilor şi romilor şi notează că Traian Băsescu s-a referit la regele Mihai cu formula "slugă la ruşi". "Poate s-a referit la faptul că, după război, Mihai a renunţat la tron şi a fost distins cu ordinul sovietic al Victoriei", comentează autorul materialului.

Acesta consideră "surprinzător" faptul că reacţia diplomaţilor ruşi la această "declaraţie strigătoare la ceruri" a preşedintelui român a avut loc abia la 30 iunie. "Totuşi, ea (reacţia ruşilor, n.red.) a fost în mod justificat foarte dură", adaugă sursa citată, care aminteşte declaraţiile purtătorului de cuvânt ale MAE rus Alexander Lukashevich, dar şi faptul că diplomaţii români au caracterizat limbajul Moscovei drept "nepotrivit".

"În mod evident, realizând că s-a depăşit limita, Ministerul român de Externe a decis să reducă intensitatea emoţiilor", mai scrie pravda.ru, reamintind că MAE român a notat în comunicatul prin care a răspuns autorităţilor de la Moscova că Bucureştiul este pe deplin deschis unui dialog cu partea rusă pentru clarificarea situaţiei.

Sursa citată adaugă însă că în seara zilei de 30 iunie, "Băsescu a vorbit din nou". "El a început să speculeze că Pactul Ribbentrop-Molotov, prin care României i s-au luat teritoriile ocupate în 1918, a fost condamnată de parlamentele român şi rus", mai scrie pravda.ru, reluând declaraţia şefului statului care a spus că nu mai există Uniunea Sovietică.

"Cuvintele lui Băsescu ar fi putut fi lăsate să treacă neobservate dacă am fi discutat cu un politician marginal dintr-o ţară ca Andorra sau Kiribati. Totuşi, România este o ţară mare, puternică, cu 22 de milioane de locuitori, membră NATO şi UE, aflată la graniţa cu două state membre ale CSI - Moldova şi Ucraina. În următorii ani, elemente de apărare antirachetă se vor afla pe teritoriul său. Băsescu nu este un lup singuratic. El are o protecţie politică puternică, iar Rusia nu va putea să nu-l ia în considerare", mai scrie pravda.ru.

Publicaţia mai notează şi faptul că "speculaţiile pe subiecte istorice sunt demult parte integrantă a politicii externe a României". De asemenea, reia o parte din declaraţiile făcute în trecut de preşedintele Băsescu referitoare la Pactul Ribbentrop-Molotov şi la apartenenţa Moldovei.

Totodată, publicaţia comentează faptul că preşedintele ar fi spus în anul 2007 că s-au distribuit deja 500.000 de paşapoarte româneşti pentru cetăţenii moldoveni şi mai notează că "liderul român, lăsând la o parte toate regulile diplomatice, a intervenit cu tupeu în problemele interne ale Moldovei", când, în aprilie 2009, s-a poziţionat deschis de partea opoziţiei de la Chişinău de la acel moment, care pierduse alegerile în faţa comuniştilor.

"Logica lui (n.red. a preşedintelui Traian Băsescu) este clară: opoziţia (din R.Moldova, n.red.) de atunci, în prezent alianţa aflată la guvernare, militează deschis pentru unificarea cu România şi consideră că limba moldovenească ar trebui să se numească limba română. În mare parte datorită lui Băsescu au avut loc atunci (n.red. după primul scrutin din R.Moldova, din luna aprilie 2009) noi alegeri iar puterea de la Chişinău a fost preluată de oameni care, într-un mod sau altul, s-au focusat pe Bucureşti", mai comentează sursa citată.

Publicaţia mai menţionează distribuirea de paşapoarte româneşti în zone vecine din Ucraina şi intervenţia publică în problemele Moldovei, apreciind că este vorba despre "o provocare la adresa Europei de după război" dar şi că: "Preşedintele român nu a făcut niciodată atât de deschis declaraţii în favoarea aliaţilor nazişti. Totuşi, el a avut nenumărate declaraţii şi acţiuni provocatoare".

Pravda.ru mai notează şi faptul că "«Europa civilizată» asistă în tăcere la vorbele şi faptele lui Băsescu". "Diplomaţii ruşi nu reacţionează întotdeauna la declaraţiile oficialului de la Bucureşti sau reacţionează deseori cu întârziere. Oricum, în acest caz România a lansat o provocare deschisă Rusiei. Aceasta este o combinaţie între o lovitură adusă memoriei istorice şi politicii contemporane, dar şi o laudă publică a aliatului nazist. A lăsa această declaraţie fără consecinţe cu greu poate fi considerată o opţiune. Reacţia tardivă a Ministerului rus de Externe este puţin probabil să fie una suficientă pentru că Băsescu nu este singurul care face astfel de declaraţii", conchide publicaţia citată.