Procurorul general declară că o companie cu legături în Rusia l-a sprijinit pe Călin Georgescu derulând o „operațiune de microtargetare” în România

Procurorul general al României, Alex Florența, a explicat marți seara, la Digi24, că planul lui Călin Georgescu de a candida la prezidențialele din 2024 a fost conceput cu mult timp înainte și a fost sprijinit de o companie cu legături documentate în Federația Rusă, care a realizat o amplă „operațiune de microtargetare” a spațiului românesc.

„Din cercetările noastre rezultă că planul pentru a candida undeva la alegerile prezidențiale în 2024 a fost conceput mult timp înainte, inculpatul încercând să-și constituie diferite puncte de sprijin prin prisma cărora să acceadă în această funcție”, a declarat Florența.

Potrivit procurorului general, o companie cu legături certe în Rusia a derulat o „operațiune de microtargetare”, analizând preferințele de vizualizare și principalele teme de interes ale populației.

Procurorul general, despre cererea de ridicare a imunității Dianei Șoșoacă: „Cred că o să fie soluționată pozitiv”

Unii dintre inculpaţii din dosarul Georgescu-Potra au legături certe cu Federaţia Rusă

Microtargetare după model Cambridge Analytica

Procurorul general a arătat că analiza companiei a fost similară cu metoda folosită de Cambridge Analytica: au fost colectate date din mediul online și de pe rețelele sociale, apoi analizate și folosite pentru a împărți o parte semnificativă a populației pe segmente de interes.

Florența a precizat că ar fi vorba de patru mari narative la care segmente ale populației erau foarte sensibile.

„Ulterior, pentru o întreagă infrastructură online însemnând pagini pe rețele de socializare, site-uri construite în acest scop, site-uri clonă ale instituțiilor de stat și mai ales ale agențiilor de presă mainstream, pe baza acestor narative a început o campanie de dezinformare a populației românești, constantă, cu un ritm rapid, cu o inflație de astfel de știri zilnic în spațiul online”, a explicat procurorul general.

Potrivit acestuia, știrile propagate aveau caracter alarmist, erau menite să creeze panică, polarizare socială și reacții antisistem.

„Aceste segmente de populație, pe baza narativelor preconstituite, devin captive în anumite nișe informaționale. Folosim de multe ori în spațiul public termenul de bulă. Practic, acesta este lucrul”, a spus Florența.