Şi în cazul validării, aplicarea rezultatelor referendumului presupune o nouă consultare

Au dreptul de a participa la referendum toţi cetăţenii români care au împlinit vârsta de 18 ani până în ziua referendumului inclusiv, cu excepţia debililor sau a alienaţilor mintal puşi sub interdicţie, precum şi a persoanelor condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale.

Cele două întrebări la care vor fi chemaţi să răspundă alegătorii sunt: "Sunteţi de acord cu trecerea la un Parlament unicameral în România?" şi "Sunteţi de acord cu reducerea numărului de parlamentari la maximul 300 de persoane?".

Pentru a fi considerată valabilă, la consultarea populară asupra unor probleme de interes naţional iniţiată de preşedintele Traian Băsescu trebuie să se prezinte cel puţin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente.

Astfel, pentru ca opinia majorităţii alegătorilor să fie luată în considerare şi referendumul să fie validat de către Curtea Constituţională trebuie să se prezinte la urne şi voteze în cadrul referendumului un număr de 9.173.699 persoane din cei 18.347.397 alegători înscrişi în listele electorale.

După ce primeşte de la Biroul Electoral Central rezultatele centralizate la nivel naţional, Curtea Constituţională prezintă Parlamentului un raport cu privire la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional şi confirmă rezultatele acestuia.

Potrivit Legii privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, Curtea Constituţională publică rezultatul referendumului în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi în presă.

Legea 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului mai stipulează că rezultatul referendumului se stabileşte în funcţie de majoritatea voturilor valabil exprimate.

Potrivit legii, va deveni obligatorie opţiunea electoratului care va întruni cel puţin 4.586.849 voturi, respectiv majoritatea voturilor valabil exprimate în cadrul consultării populare.

Această condiţie este valabilă, însă, numai în cazul propunerii privind reducerea numărului de parlamentari la maximum 300 de persoane, care presupune modificarea ulterioară, de către Parlament, a Legii 35/2008 privind alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului.

În cazul propunerii de trecere de la Parlament bicameral, cum este în prezent, la Parlament unicameral, aceasta nu poate deveni obligatorie indiferent dacă pragul de voturi favorabile este atins, deoarece vizează modificarea Constituţiei, pentru care este prevăzută o altfel de procedură.

Pentru modificarea Constituţiei trebuie să fie organizat un "referendum naţional pentru revizuirea Constituţiei", consultarea populară care are loc duminică, 22 noiembrie, fiind doar un "referendum naţional referitor la probleme de interes naţional".

Potrivit legii, în România, suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative şi prin referendum, iar referendumul naţional constituie forma şi mijlocul de consultare directă şi de exprimare a voinţei suverane a poporului român.

Legea fundamentală prevede că revizuirea Constituţiei poate fi iniţiată doar de preşedintele României la propunerea Guvernului, de cel puţin o pătrime din numărul deputaţilor sau al senatorilor, precum şi de cel puţin 500.000 de cetăţeni cu drept de vot.

Cetăţenii care iniţiază revizuirea Constituţiei trebuie să provină din cel puţin jumătate din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe sau în municipiul Bucureşti trebuie să fie înregistrate cel puţin 20.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative.

Proiectul sau propunerea de revizuire trebuie adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat, cu o majoritate de cel puţin două treimi din numărul membrilor fiecărei Camere.

Dacă prin procedura de mediere nu se ajunge la un acord, Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, hotărăsc cu votul a cel puţin trei pătrimi din numărul deputaţilor şi senatorilor.

Modificarea legii fundamentale este definitivă numai după aprobarea ei prin referendum naţional pentru revizuirea Constituţiei, organizat în cel mult 30 de zile de la data adoptării proiectului sau a propunerii de revizuire.

În cazul referendumului privind revizuirea Constituţiei, obiectul şi data referendumului naţional se stabilesc prin lege.

Cetăţenii care participă la referendum au dreptul să se pronunţe prin "DA" sau "NU" la următoarea întrebare înscrisă pe buletinul de vot: "Sunteţi de acord cu legea de revizuire a Constituţiei României în forma aprobată de Parlament?".

La referendumul de duminică întrebarea care priveşte modificarea textului constituţional referitor la numărul de Camere ale Parlamentului este: "Sunteţi de acord cu trecerea la un Parlament unicameral?".

Organizarea şi desfăşurarea referendumului cu privire la revizuirea Constituţiei, precum şi rezultatul acestuia sunt obligatorii.

Rezultatul referendumului se stabileşte în funcţie de majoritatea voturilor valabil exprimate.

Legea de revizuire a Constituţiei intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărârii Curţii Constituţionale de confirmare a rezultatelor referendumului.

Potrivit Legii fundamentale, Curtea Constituţională veghează la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia.

În Constituţie se mai arată că dispoziţiile din legea fundamentală privind caracterul naţional, independent, unitar şi indivizibil al statului român, forma republicană de guvernământ, integritatea teritoriului, independenţa justiţiei, pluralismul politic şi limba oficială nu pot forma obiectul revizuirii.

De asemenea, nicio revizuire nu poate fi făcută dacă are ca rezultat suprimarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor sau a garanţiilor acestora.

Material realizat de Eliana Rădulescu, eliana@mediafax.ro.