Viziuni diferite după summitul NATO. Baconschi: Trebuie să lansăm rapid programe de modernizare a Armatei/ Stolojan: Cel puţin generaţia mea este îngrijorată de "zăngănitul de arme"

România trebuie să lanseze rapid, după summit-ul NATO de la Varşovia, programe de modernizare a forţelor armate pe baza alocării a cel puţin 2% din PIB în vederea acestui obiectiv, a declarat luni, pentru MEDIAFAX, ambasadorul Teodor Baconschi, fost ministru de Externe, în tip ce europarlamentarul Theodor Stolojan consideră că România "tot ceea ce se putea obţine" la summitul NATO, dar a ţinut să se declare îngrijorat de "zăngănitul de arme" şi de reluarea cursei înarmărilor, "ca în vremea Războiului Rece".

1504 afişări
Imaginea articolului Viziuni diferite după summitul NATO. Baconschi: Trebuie să lansăm rapid programe de modernizare a Armatei/ Stolojan: Cel puţin generaţia mea este îngrijorată de "zăngănitul de arme"

Viziuni diferite după summitul NATO. Baconschi: Trebuie să lansăm rapid programe de modernizare a Armatei/ Stolojan: Cel puţin generaţia mea este îngrijorată de "zăngănitul de arme" (Imagine Razvan Lupica / Mediafax Foto)

Baconschi crede că la întâlnirea Alianţei , România a obţinut "ce şi-a propus" şi, dacă va dori mai mult, va trebui "să facă mai mult", polemicile interne pe această temă fiind "inutile".

"Mi se pare pozitivă continuitatea în politica României, indiferent de admnistraţie: aveam deja prezenţe militare semnificative la Cincu şi Kogălniceanu (unde va mai sosi un batalion american), iar baza Deveselu a trecut, aşa cum era prevăzut, sub comandă NATO. E notabil şi update-ul planului de contigenţă privitor la România, pentru că el distribuie toate sarcinile în caz de agresiune străină. În ce priveşte noua brigadă multinaţională, să sperăm că, pe lângă polonezi şi bulgari, vom avea trupe şi din alte state membre, din Europa occidentală. Va fi nevoie să ne concertăm cât mai bine cu Ankara şi Sofia, pentru ca Alianţa să adopte, pe termen mediu, şi măsuri pro-active de contracarare a zonelor anti-acces construite de Rusia în Crimeea", a mai spus, pentru MEDIAFAX, ambasadorul Baconschi.

Din punct de vedere strategic, fostul ministru de Externe a spus că summit-ul de la Varşovia trebuie evaluat unitar, la nivelul întregii Alianţe şi că se poate vorbi despre o întâlnire "consistentă şi pozitivă pe planul inter-operabilităţii tuturor celor 28 de state membre".

"Însăşi reuniunea liderilor a dat semnalul necesar de acţiune concertată, chiar dacă există diferenţe de nuanţă în abordarea relaţiilor NATO-Rusia. Esenţială pentru toate statele flancului estic se dovedeşte consolidarea prezenţei aliate prin distribuirea de forţe multinaţionale, pe bază rotaţională, de la Marea Baltică, până în România. Important e că Marea Britanie rămâne în ecuaţia NATO şi se va bucura de «relaţia specială» cu SUA şi după Brexit", a mai spus Baconschi.

Pe de altă parte,"NATO lasă deschisă uşa dialogului strategic cu Rusia: există interese comune legate de Siria şi Afganistan", a remarcat fostul ministru de Externe, adăugănd că acest dialog, care va avea loc în 13 iulie (n.r.- Consiliul NATO-Rusia) "nu suprimă însă aşteptările aliate faţă de obligaţia Moscovei de a implementa Acordul Minsk 2 şi nici nu recomandă (a spus-o chiar preşedintele Obama) ridicarea necondiţionată a sancţiunilor economico-financiare aplicate Rusiei".

Stolojan: După Varşovia, cel puţin generaţia mea este îngrijorată de "zăngănitul de arme"

Fostul premier Theodor Stolojan a declarat, luni, pentru MEDIAFAX, că România a obţinut "tot ceea ce se putea obţine" la summitul NATO, dar a ţinut să se declare îngrijorat de "zăngănitul de arme" şi de reluarea cursei înarmărilor, "ca în vremea Războiului Rece".

"România a obţinut ceea ce se putea obţine. Să nu uităm totuşi, că pentru NATO, ţările baltice, care au graniţă nemijlocită cu Rusia, prezintă, din acest punct de vedere, un risc mai mare pentru securitatea întregului bloc NATO şi atunci îşi concentrează mai mult forţele acolo. De obicei, cei care participă la asemenea reuniuni, fie că discutăm de NATO sau Consiliul European, trebuie să obţină câte ceva, pentru ca atunci când se întorc în ţările lor, ei trebuie să spună ce au făcut, cum au apărat interesele ţării respective. Eu cred că România a obţinut ceea ce se putea obţine la această reuniune", a spus fostul premier.

El s-a arătat îngrijorat de reluarea "cursei înarmării", atât a NATO, cât şi a Rusiei.

"Avem comunicatele oficiale - pe de o parte comunicatul NATO, pe de altă parte comunicatul dat de preşedintele României, care a participat la această sesiune a NATO. După comunicatele acestea rezultă că toate lucrurile sunt în ordine. Acum, sigur că eu am trăit perioada Războiului Rece, ca mulţi alţii din România, când, pe de o parte era blocul NATO, iar pe de altă parte era Tratatul de la Varşovia şi când s-au irosit miliarde şi miliarde de dolari de ambele părţi pentru ceea ce se chema «cursa înarmărilor». Cel puţin generaţia mea cred că este îngrijorată de această escaladare, care se întâmplă în prezent, a operaţiunilor de pregătire şi de ameninţare în acelaşi timp, pe de o parte şi de alta. Suntem îngrijoraţi de acest zăngănit de arme, pe care noi l-am mai cunoscut în perioada războiului rece, suntem îngrijoraţi că, din păcate, începe din nou să aibă loc o creştere a cheltuielilor militare în lume şi sigur că acest lucru nu e în avantajul nimănui", a mai spus, pentru MEDIAFAX, fostul premier Stolojan.

El a făcut şi o paralelă cu romanul "Armele lui Krupp", al lui William Manchester.

"Există o carte- Armele lui Krupp, în care Krupp făcea bliondajul care rezista la orice obuz şi îl vindea unei ţări, după care vindea unei alte ţări obuzul care străpungea orice blindaj şi aşa mai departe, o spirală care nu avea sfârşit. Evident, ştim ce s-a întâmplat în Ucraina, ştim ce se întâmplă, în special manevrele acestea şi concentrările de trupe care au loc la frontierele ţărilor baltice. Deci eu spun foarte limpede, sunt mulţumit că ţara noastră e membră a acestui bloc NATO, sunt mulţumit că există măsuri care încearcă să prevină sau să arate că toate flancurile sunt conştiente de anumite ameninţări militare şi îşi iau măsurile de rigoare, inclusiv această unitate care se creează pe teritoriul României sub comanda NATO, dar, ca un om care a trăit perioada Războiului Rece, spun foarte deschis: sunt îngrijorat de acest zăngănit de arme, sunt îngrijorat de faptul că lumea începe din nou să cheltuiască mult mai mult decât trebuie pentru diferite acţiuni militare de descurajarea sau de ameninţare", a spus fostul premier.

În opinia sa, soluţia ar fi revenirea la politica de negocieri şi de tratate de dezarmare: "E păcat ca omenirea să înceapă din nou să crească cheltuielile de înarmare".

Fostul prim-ministru a mai spus că propunerea premierului bulgar Borisov, ca Marea Neagră să devină demilitarizată, neutră, ar fi "o idee foarte bună", dacă ar fi îmbrăţişată de toate statele riverane Mării Negre.

 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici