Zgonea: Modificările Codului Penal nu îi protejează pe parlamentari de ANI sau DNA. E o amplă dezinformare

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, susţine că modificarea Codului Penal nu îi face pe parlamentari imuni în faţa organelor judiciare şi nu îi protejează de ANI şi DNA, iar ceea ce se întâmplă în ultimele zile este "o amplă campanie de dezinformare".

756 afișări
Imaginea articolului Zgonea: Modificările Codului Penal nu îi protejează pe parlamentari de ANI sau DNA. E o amplă dezinformare

Valeriu Zgonea (Imagine: Gabriel Petrescu/Mediafax Foto)

"Modificările aduse Codului Penal nu îi protejează în niciun fel pe senatori şi deputaţi de ANI sau DNA, aceştia putând fi cercetaţi în continuare pentru fapte de corupţie, conflict de interese sau incompatibilităţi", a declarat, miercuri, Zgonea pentru MEDIAFAX.

El a susţinut că modificările aduse Codului Penal nu îi pun în niciun fel la adăpost pe parlamentarii care încalcă legea şi nu îi fac imuni în faţa aplicării acesteia.

"Ceea ce se întâmplă în ultimele zile este o amplă campanie de dezinformare. Atât DNA, cât şi ANI funcţionează pe baza unor legi proprii, iar acele legi nu au fost modificate. Mai mult, ANI nu are nicio competenţă în sfera penală, deci nu are cum să fie afectată de vreo modificare a Codului Penal", a spus Zgonea.

El a menţionat că, pur şi simplu, Codul Penal "a fost armonizat" cu Constituţia şi cu deciziile Curţii Constituţionale, care fac distincţie între parlamentari, ca reprezentanţi ai poporului, şi funcţionarii publici.

"Nimeni nu ar trebui să îşi facă nicio grijă. Parlamentarii pot fi în continuare cercetaţi pentru fapte de corupţie, cât şi pentru conflict de interese sau incompatibilităţi", a susţinut Zgonea.

Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, un proiect de lege prin care preşedintele şi parlamentarii sunt scoşi din categoria funcţionarilor publici prevăzută în Codul Penal.

Proiectul de lege a fost introdus pe ordinea de zi suplimentară a Camerei şi a fost votat fără ca raportul comisiei să fie publicat şi fără dezbatere în plen.

De altfel, Comisia juridică a întocmit raportul luni seară, în aceeaşi şedinţă controversată în care a fost adoptat şi proiectul Legii amnistierii. Este vorba despre proiectul de Lege pentru abrogarea art. 74 indice 1 din Codul penal, la care au fost adoptate mai multe amendamente.

Conform raportului, printr-un amendament propus şi adoptat de Comisia juridică, preşedintele şi parlamentarii sunt scoşi din categoria funcţionarilor publici prevăzută în Codul Penal.

Astfel, la articolul 147 Codul Penal prevede că "prin «funcţionar public» se înţelege orice persoană care exercită permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost învestită, o însărcinare de orice natură, retribuită sau nu, în serviciul unei unităţi dintre cele la care se referă art. 145 (autorităţi, instituţii publice, persoane juridice de interes public - n.r.)". De asemenea, "prin «funcţionar» se înţelege persoana menţionată în alin. 1, precum şi orice salariat care exercită o însărcinare în serviciul unei alte persoane juridice decât cele prevăzute în acel alineat".

Comisia juridică a introdus un nou alineat potrivit căruia: "Sunt exceptaţi de la dispoziţiile art. 147, Preşedintele României, deputaţii şi senatorii, precum şi persoanele care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unei profesii liberale, în baza unei legi speciale şi care nu sunt finanţaţi de la bugetul de stat, aceştia răspunzând penal, civil sau administrativ în conformitate cu dispoziţiile legilor speciale în baza cărora îşi desfăşoară activitatea, precum şi cu dispoziţiile dreptului comun, cu respectarea dispoziţiilor prezentului alineat".

Conform raportului, la şedinţa comisiei au fost prezenţi 22 de deputaţi, din totalul de 27 membri, iar raportul a fost adoptat cu majoritate de voturi, înregistrându-se doar 4 abţineri.

Proiectul nu a fost dezbătut în plen, fiind trecut direct la vot final.

Astfel, raportul propus de Comisia juridică a fost adoptat cu 240 voturi "pentru", 57 de voturi "împotrivă" şi 4 abţineri.

Camera Deputaţilor este forul decizional la acest proiect.

Totodată, Camera Deputaţilor a aprobat, marţi, cu 266 de voturi "pentru", 32 de voturi "împotrivă" şi 6 abţineri, un proiect de modificare a Codului Penal respins de Senat în octombrie 2012.

Legea modifică articolul 253 indice 1 din Codul penal privind conflictul de interese.

În forma aflată în vigoare, articolul prevede: "Fapta funcţionarului public care, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, îndeplineşte un act ori participă la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, soţul său, o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv, sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de servicii sau foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie pe durată maximă". Acelaşi articol stabileşte, la alineatul 2, că aceste dispoziţii nu se aplică în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative.

Articolul a fost modificat de Camera Deputaţilor, printr-un amendament propus de Comisia juridică, astfel: "Fapta persoanei care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu ce rezultă dintr-un contract de muncă şi o fişă a postului semnate cu o instituţie dintre cele prevăzute la art. 145 (autorităţi, instituţii publice, persoane juridice de interes public - n.r.) şi care îndeplineşte un act prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material necuvenit pentru sine, soţul său, o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă şi interzicerea dreptului de a ocupa funcţia publică de care s-a folosit la săvârşirea faptei pentru o durată de maximum 3 ani, calculată începând cu data săvârşirii faptei".

Şi alineatul 2 a fost modificat astfel: "Dispoziţiile alin. 1 nu se aplică în cazul emiterii, aprobării, adoptării sau semnării actelor normative sau administrative, precum şi în cazul încheierii unui act sau a luării unei hotărâri care să privească creaţia, dezvoltarea, pregătirea ştiinţifică, artistică, literară, profesională".

Preşedintele Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), Horia Georgescu, a postat, marţi, pe Facebook, înaintea votului din Parlament privind proiectul de lege, un mesaj în care arată că "se va crea o super-imunitate", iar "istoricul de cazuri al ANI va fi aruncat în aer în cazul a 25 de senatori şi deputaţi".

Direcţia Naţională Anticorupţie a arătat că, în urma acestor modificări aduse Codului Penal, parlamentarii trimişi în judecată pentru fapte de corupţie sau asimilate acestei infracţiuni ar putea să fie achitaţi, iar cei aflaţi în detenţie, prin condamnări definitive, ar putea fi puşi în libertate.

DNA a precizat că preşedintele, senatorii şi deputaţii, avocaţii, notarii şi executorii judecătoreşti nu vor mai putea fi cercetaţi şi sancţionaţi pentru infracţiuni de corupţie şi infracţiuni asimilate celor de corupţie, cum ar fi luarea de mită şi abuzul în serviciu.

"Menţionăm că pe rolul instanţelor de judecată se află în curs de judecare sau în executarea pedepselor un număr de 28 de parlamentari, în cauze instrumentate de DNA", a arătat instituţia, într-un comunicat de presă.

Consiliul Superior al Magistraturii a criticat, la rândul său, modificările aduse Codului Penal, subliniind că nu le-a primit spre avizare, aşa cum prevede legea.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, marţi, că va retrimite Parlamentului legea prin care preşedintele şi parlamentarii sunt scoşi din categoria funcţionarilor publici, el menţionând că "nu putem confunda Preşedinţia şi Parlamentul cu un butic din Gara de Nord".

Şeful statului a mai spus că modificările la Codul penal adoptate de Camera Deputaţilor sunt "dramatice" şi "dărâmă zece ani de muncă şi activitate a instituţiilor anticorupţie" precum DNA sau ANI.

Ambasada Olandei la Bucureşti a precizat, miercuri, la solicitarea MEDIAFAX, că urmăreşte cu îngrijorare amendamentele la Codul Penal prin care Camera Deputaţilor a scos preşedintele şi parlamentarii din categoria funcţionarilor publici.

Şi ambasada SUA la Bucureşti susţine, într-un comunicat, că amendamentele la Codul Penal adoptate marţi "ar reprezenta un pas înapoi pentru România" şi acţiunea Parlamentului "este un semnal descurajator pentru investitori, care va afecta negativ economia României".

La rândul său, ambasadorul Marii Britanii, Martin Harris, a declarat că este îngrijorat privind proiectul de modificare a Codului Penal adoptat de Parlament, el considerând că ANI şi DNA sunt motorul reformei în viaţa publică în România şi că este important să fie sprijinite inclusiv de politicieni.

Poziţia CE privind amendamentele la Codul Penal din România va fi reflectată în raportul MCV din luna ianuarie, a declarat, miercuri, şi purtătorul de cuvânt Mark Gray, adăugând că oficialii de orice fel trebuie să se supună regulilor referitoare la corupţie şi conflict de interese.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici