Fara Lege

Practic seful statului pune in discutie obiectivitatea unei hotarari definitive si irevocabile, fapt extrem de grav din cel putin doua motive. In primul rand, prin pozitia sa, presedintele ar putea influenta actul de justitie in sensul considerat de el ca fiind obiectiv. Situatie in care instantele vor deveni simple trompete ale Cotrocenilor iar separatia puterilor in stat va exista doar pe hartie. Apoi seful statului are tocmai rolul de a veghea la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice, dar in cazul de fata presedintele se plaseaza exact pe dos.

In bunul obicei pedist, Videanu s-a trezit si el ieri sa conteste, la fel ca liderul de la Cotroceni, decizia Curtii de Apel Bucuresti. Acelasi lucru il face si Antonel Tanase, liderul grupului de consilieri PNL din Consiliul General al Capitalei. Agitatia Cotrocenilor si a PD pe aceasta tema ar fi penibila daca nu ar viza chiar statul de drept. In fond gratie semnaturii primarului Basescu parcul Bordei a trecut in ograda lui Costanda. (M.T.)

Decizia Curtii de Apel, contestata

Presedintele Traian Basescu a prefatat manifestarile organizate cu ocazia Zilei Justitiei, care au inceput ieri la Alba Iulia, cu o critica dura la adresa instantelor romanesti, pe motiv ca pentru acestea prioritari ar fi banii proveniti din sectorul privat, nu banul public. Concret, seful statului s-a legat de decizia Curtii de Apel Bucuresti - decizie definitiva si irevocabila - care obliga Consiliul General sa-l despagubeasca cu peste 17 milioane de euro pe omul de afaceri Costica Costanda dar si sa-i avizeze proiectul imobiliar din Parcul Bordei.

Amenintarea Cotrocenilor

Prezent la Uricani, la sfarsitul saptamanii, Basescu si-a exprimat curiozitatea fata de modul in care institutiile statului "abordeaza" banii publici si pe cei privati, declarand ca acestea manifesta o grija sporita pentru sectorul privat. "De curand, in Bucuresti a fost un om de afaceri, deci vorbim de bani privati, ce si-a permis sa ceara despagubiri, pentru ca nu i-a aprobat Consiliul General sa incalce Planul de Urbanism General al Bucurestiului. In acest caz, instanta i-a dat despagubiri de 17 milioane de dolari, bani pe care ii foloseste ca santaj acum pentru Consiliu", a declarat vineri Basescu, potrivit Mediafax.

Analizand modul in care sute de miliarde de lei din bani publici au fost ingropati de activitatea ineficienta a institutiilor statului in cazul unui drum din zona, Basescu a afirmat ca va urmari si "rezolutia" data in aceasta situatie. "Ei, sa vedem cand este vorba de sute de miliarde de lei cum reactioneaza instantele noastre, structurile statului roman. Acum vorbim de bani publici. Vad ca au o grija extraordinara de banii sectorului privat, si asta e foarte bine. Dar de banul public pot sa aiba grija?", s-a intrebat presedintele.

Costanda a primit parcul de la Basescu

Parcul Bordei a intrat in posesia lui Costel Costanda in septembrie 2003, in urma unei dispozitii de primar general, semnata Traian Basescu, data pe Legea 10/2001. Practic, terenul de 3,3 hectare de pe malul lacului Floreasca, delimitat de B-dul Aviatorilor, B-dul Mircea Eliade si Str. Turgheniev - vis-a-vis de Parcul Herastrau a fost dat in compensatie pentru o suprafata de teren pe care Costanda o detinea in Satul Francez. Basescu i-a oferit omului de afaceri 33.000 mp in Parcul Bordei la schimb cu cei 18.000 mp din Satul Francez. Motivul invocat a fost faptul ca terenul din Soseaua Nordului are "coeficienti edilitari mai favorabili", iar intrucat valoarea terenului este mai mare compensarea se justifica. Terenul - Parcul Bordei a fost cumparat de Municipalitate in anul 1932 de la Banca Marmorosch Blank&Co, fiind declarat drept utilitate publica, imposibil de dat vreunui privat. Totusi, gratie consilierilor generali si a sematurii lui Basescu, Parcul Bordei a fost trecut drept utilitate privata si astfel a putut fi instrainat. Costanda a solicitat apoi aprobarile necesare pentru construirea unui complex rezidential. Neprimindu-le s-a adresat instantei. De curand Curtea de Apel i-a dat lui Costanda castig de cauza stabilind ca acesta are dreptul de a construi pe o treime din suprafata parcului imobile cu o inaltime de parter si patru etaje, plus despagubiri de 17 milioane de euro.