Atunci când copilul are intoleranță la gluten, consumul de alimente precum grâu, orz sau secară poate provoca reacții negative în organism. Simptomele diferă de la un copil la altul, dar pot include balonare, dureri abdominale, diaree sau oboseală accentuată. De asemenea, pot apărea și reacții la nivelul pielii, dureri de cap, dificultăți de concentrare sau dureri articulare după consumul de alimente care conțin gluten [1][2].
Prima etapă este o discuție detaliată cu părinții și copilul. Un specialist cu experiență în nutriție clinică și dietetică pentru copii analizează alimentația actuală, istoricul și preferințele alimentare ale copilului. În cazul în care medicul a recomandat investigații suplimentare, dieteticianul are rolul de a interpreta rezultatele din perspectivă nutrițională și de a propune adaptări potrivite. De exemplu, dacă un copil nu crește în greutate, dieteticianul reanalizează împreună cu familia alegerile alimentare și stabilește ajustări necesare pentru restabilirea echilibrului.
Dieteticianul oferă explicații clare și exemple ușor de aplicat în rutina zilnică. În general, alimentele care nu conțin gluten includ:
Alimente care pot conține gluten:
Dieteticianul explică și cum se citesc corect etichetele, astfel încât părinții să recunoască ingredientele care ar putea conține gluten și situațiile în care pot apărea urme prin contaminare accidentală [3].
Planificarea meselor devine mai simplă atunci când familia colaborează cu un dietetician. Acesta ajută la crearea unui meniu variat, potrivit vârstei și preferințelor copilului, oferind idei pentru:
Scopul este ca alimentația fără gluten să fie nutritivă, accesibilă și ușor de integrat în rutina zilnică.
Chiar și cantități foarte mici de gluten pot determina apariția simptomelor specifice. De aceea, dieteticianul oferă recomandări practice despre prevenirea contaminării, precum:
Medicul specialist poate recomanda repetarea periodică a unor analize. În paralel, dieteticianul urmărește evoluția copilului și ajustează planul alimentar atunci când apar schimbări importante – de exemplu, la intrarea în colectivitate, în perioade de creștere accelerată sau atunci când apar simptome noi. Dacă sunt identificate carențe nutriționale, specialistul stabilește soluții adecvate.
Unii copii pot simți frustrare atunci când alimentele preferate devin inaccesibile. Dieteticianul sprijină părinții cu strategii simple, cum ar fi implicarea copilului în alegerea rețetelor sau în pregătirea mesei, folosirea unor explicații adaptate vârstei și încurajarea unor experiențe alimentare pozitive.
Gestionarea alimentației unui copil diagnosticat cu intoleranță la gluten devine mult mai accesibilă atunci când părinții primesc sprijinul potrivit. Cu ajutorul dieteticianului, familia învață să facă alegeri sigure, să construiască meniuri echilibrate și să depășească momentele dificile care pot apărea pe parcurs. Fiecare etapă reprezintă o oportunitate de adaptare, iar cu informațiile corecte și o abordare empatică, copilul își poate menține starea de bine și un stil de viață sănătos pe termen lung.
Disclaimer: Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește consultul medical sau evaluarea realizată de un specialist în nutriție clinică și dietetică pentru copii. Pentru recomandări personalizate, este necesară o consultație de specialitate.
Surse de informare:
[1] “Gluten Intolerance: Symptoms and Treatment.” Cleveland Clinic, 8 Sept. 2023, my.clevelandclinic.org/health/diseases/21622-gluten-intolerance. Accesat în data de 9 Dec. 2025.
[2] “The Signs and Symptoms of Gluten Sensitivity.” Children’s Hospital of Philadelphia, 2016, www.chop.edu/news/signs-and-symptoms-gluten-sensitivity. Accesat în data de 9 Dec. 2025.
[3] “Gluten-Free Foods” Celiac Disease Foundation, 2025, celiac.org/gluten-free-living/gluten-free-foods/. Accesat în data de 9 Dec. 2025.