Alegerea patriarhului Bisericii Ortodoxe Române

Cel de al şaselea patriarh al Bisericii Ortodoxe Române va fi ales miercuri, din cei 29 de episcopi eligibili, favoriţii pentru ocuparea acestei funcţii fiind mitropoliţii Daniel al Moldovei şi Bucovinei, Bartolomeu al Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului şi Teofan al Olteniei.

13 afişări
Imaginea articolului Alegerea patriarhului Bisericii Ortodoxe Române

Alegerea patriarhului Bisericii Ortodoxe Române

Sfântul Sinod se întruneşte, miercuri, la 41 de zile de la vacantarea scaunului patriarhal, pentru desemnarea a doi sau trei candidaţi la funcţia de patriarh al BOR, şedinţa extraordinară fiind convocată de Locţiitorul de Patriarh.

Potrivit statutului de organizare al BOR, ierarhul care prezidează şedinţa Sfântului Sinod nu poate candida la funcţia de patriarh, astfel că, din cei 49 de ierarhi din Sinod, ar trebui să rămână eligibili doar 48. Totodată, potrivit aceloraşi reglementări, pot candida numai "Mitropoliţii, Arhiepiscopii şi Episcopii eparhioţi" (prevedere care îi exclude pe episcopii vicari), astfel că rămân în cursă numai 29 de candidaţi.

Preşedinţia este încredinţată ierarhului cu cea mai mare vechime în hirotonie, cu condiţia să nu existe impedimente sau un refuz din partea acestuia. Astfel, şedinţa Sfântului Sinod ar trebui prezidată de ÎPS Nicolae, mitropolitul Banatului. În cazul în care acest refuză, preşedinte al lucrărilor Sfântului Sinod poate fi ÎPS Serafim al Mitropoliei Ortodoxe Române pentru Germania şi Europa Centrală, urmat (în ordinea hirotoniei) de ÎPS Petru al Mitropoliei Basarabiei.

Cu toate acestea, doi dintre episcopii eparhioţi - PS Ioachim al Huşilor şi PS Eftimie Romanului - ar putea să nu participe la lucrările Sfântului Sinod, din motive de sănătate, ceea ce înseamnă că nici aceştia nu vor putea fi votaţi, pentru scaunul patriarhal lupta urmând să se dea între 27 de ierarhi.

De asemenea, ierarhii au posibilitatea ca, după deschiderea şedinţei, înaintea votului, să anunţe că nu doresc să candideaze la şefia BOR.

Primul dintre favoriţi, cunoscut chiar mai înainte de moartea PF Teoctist, este ÎPS Daniel al Moldovei şi Bucovinei, actualul locţiilor patriarhal, care, potrivit multora dintre clerici, ar avea cele mai mari şanse la scaunul patriarhal.

La 7 iunie 1990 a fost ales, iar la 1 iulie 1990 a fost înscăunat ca arhiepiscop al Iaşilor şi mitropolit al Moldovei şi Bucovinei. Ca mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, ÎPS Daniel a reactivat învăţământul teologic, fondând Facultatea de Teologie Ortodoxa "Dumitru Staniloae" din Iaşi, precum şi cinci noi seminarii teologice.

Mitropolitul Daniel, reprezentant al curentului modernist (ecumenist), este însă contestat de partea "tradiţionalistă" a bisericii tocmai pentru deschiderea sa către dialogul ecumenic şi interreligios. Acuzele care îi sunt aduse sunt leagate, în special, de implicarea sa în mişcarea ecumenică şi de deschiderea pe care o manifestă către celelalte biserici creştine.

"Comunitatea Creştinilor Ortodocşi Practicanţi din cadrul Bisericii Ortodoxe Române", organizaţie necunoscută şi ca atare nerecunoscută de BOR a lansat, în Iaşi şi Bucureşti, mai multe afişe în care îl acuza pe IPS Daniel că "fost angajat al catolicilor, propus de masoni, cu înclinaţii de dictator". Organizaţia îşi fundamenta acuzaţiile pe faptul că IPS Daniel a studiat în străinătate iar unul din membrii Adunării Naţionale Bisericeşti, despre care se ştie că a avut de-a face cu masoneria, a anunţat că îl va susţine pe ÎPS Daniel pentru ocuparea funcţiei de patriarh.

Atacurile organizaţiei cu pretinse valenţe creştine nu au avut efectul scontat, demersurile acesteia fiind apreciate ca "atacuri" la adresa Bisericii, fapt care nu a făcut decât să consolideze poziţia ÎPS Daniel.

Surse din CNSAS declarau că dosarul mitropolitului Daniel, împreună cu cele ale altor 12 persoane, au fost arse în 23 decembrie 1989, cel mai probabil în baza unui proces-verbal care ar trebui să existe la SIE. Mitropolitul moldovean a respins acuzaţiile, declarând că nu ştie ca pe numele său să fi fost vreun dosar de securitate. De altfel, informaţiile CNSAS referitoare la o pretinsă colaborarea cu Securitatea a ierarhului Moldovean nu au putut fi probate.

Mitropolitul Bartolomeu Anania este un alt posibil candidat la scaunul patriarhal. În vremea regimului comunist, Bartolomeu Anania a fost încarcerat (între 1958-1964), iar la un an de la eliberare, a plecat în comunităţile româneşti din America şi Canada.

La 21 ianuarie 1993, Bartolomeu Anania a fost ales Arhiepiscop al Vadului, Feleacului şi Clujului, iar în 7 februarie 1993 hirotonit arhiereu şi instalat în Catedrala arhiepiscopală din Cluj-Napoca.

Mitropolitul Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, Bartolomeu Anania, susţinea că îşi va depune candidatura dacă Sfântul Sinod îi va cere acest lucru.

Atitudinea ierarhului ardelean este îndreptăţită, mai ales că trecutul său nu este tocmai curat, unii dintre deţinuţii politici susţinând că, în închisoare, acesta ar fi acceptat să colaboreze cu torţionarii. De asemenea, ierarhul este acuzat, în unele cercuri, că, după eliberarea sa ar fi fost trimis în în străinătate ca să dezbine diaspora română.

În acelaşi timp, unii dintre ardeleni încă îl consideră vinovat pentru divizarea Mitropoliei Ardealului, considerând că dorinţa acestuia de a ajunge în fruntea Mitropoliei Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului a distrus unitatea unei mitropolii istorice şi a redus din puterea unei unităţi administrativ-teritoriale a BOR.

Intereseant este şi modul în care Bartolomeu Anania a intrat în competiţie, după ce recent anunţase că nu este interesat de scaunul patriarhal. Astfel, în presă au apărut informaţii potrivit cărora "o parte din trupul bisericii" îi cere ierarhului să candideze la funcţia de patriarh, în fapt fiind vorba de mai multe semnături strânse de angajaţii unei reviste religioase pentru a legitima intrarea în cursă a lui Anania. Demersul publicaţiei a fost amplificat de mai multe organizaţii nonguvernamntale care s-au grăbit să anunţe intrarea în cursa pentru şefia BOR a ierarhului ardelean.

Bartolomeu Anania face parte din ierarhii invitaţi la CNSAS pentru lămurirea posibilelor legături cu Securitatea.

Intenţia lui Bartolomeu Anania de a veni la conducerea BOR, anunţată în ultimul moment, pare să destabilizeze "socotelile" unora dintre clerici, care îl vedeau deja patriarh pe ÎPS Daniel.

Cu atât mai mult, există voci care consideră că alegerea la conducerea BOR a lui Bartolomeu Anania este o soluţie "de tranziţie" prin care se evită o divizare a BOR, mai mult sau mai puţin vizibilă, determinată de cele două curente existente în Biserică: cel tradiţionalist şi cel modernist (ecumenist).

Pe fondul intrării în lupta pentru conducerea BOR a lui Bartolomeu Anania, candidatura mitropolitului Teofan al Olteniei, văzut de mulţi, drept un reprezentant al "tradiţionaliştilor", pare incertă.

Cu toate acestea, ÎPS Bartolomeu Anania, care, din altă perspectivă - vârsta înaintată şi problemele de sănătate - cu greu poate fi considerat un viitor patriarh, poate lesne juca rolul de "arbitru" al alegerilor, el putând atrage voturi, care ulterior să revină lui IPS Teofan, al cărui susţinător IPS Anania s-a arătat încă de la început.

IPS Teofan al Olteniei, acum în vârstă de 48 de ani, este Licenţiat al Facultăţii de Teologie din Bucureşti, iar în 1984 a devenit doctor în teologie, în 1990 a urmat cursurile Institutului Teologic Saint-Serge din Paris.

În anul 2000, după moartea ÎPS Nestor Vornicescu, Teofan a devenit arhiepiscop al Craiovei şi mitropolit al Olteniei. A fost unul dintre ierarhii apropiaţi de Prea Fericitul Teoctist.

Cu toate că cei trei candidaţi la scaunul patriarhal par a fi cunoscuţi înainte de alegerea lor de către membrii Sinodului, oricare dintre ierarhii români poate fi ales la conducerea BOR. Procedura de desemnare a candidaţilor este prin vot secret, ceea ce deschide posibilitatea desemnării oricăruia dintre ierarhi, în funcţie de conştiinţa votanţilor.

După desemnara candidaţilor, are loc şedinţa Colegiului Electoral Bisericesc pentru alegerea noului patriarh.

Colegiul Electoral Bisericesc este constituit din membrii Adunării Naţionale Bisericeşti (organism reprezentativ central al Bisericii Ortodoxe Române format din membrii Sfântului Sinod şi din câte trei reprezentanţi ai fiecărei eparhii, doi laici şi un cleric), cei ai Adunării Eparhiale a Eparhiei vacante (Patriarhul este şi Arhiepiscopul Bucureştilor, Adunarea eparhială fiind formată 30 de membri, din care 20 mireni şi 10 cleriri).

De asemenea. din Colegiu fac parte, ca membri de drept, câte un decan şi câte un director, clerici, de la instituţiile de învăţământ teologic din fiecare Mitropolie (în ţară fiind şase mitropolii), desemnaţi de mitropolit în consultare cu ierarhii sufragani, dintre care să nu lipsească decanul şi directorul reprezentând eparhia vacantă. Colegiul Electoral Bisericesc este legal constituit cu prezenţa a două treimi din membrii săi şi alege valabil cu majoritate, adică jumătate plus unu din membrii prezenţi.

Ierarhii eparhioţi se aleg prin vot secret de către Colegiul Electoral Bisericesc dintre doi sau trei candidaţi desemnaţi de Sfântul Sinod. În cazuri excepţionale şi motivat se admite şi un singur candidat. Membrii Colegiului Electoral Bisericesc vor primi la începutul şedinţei câte un curriculum vitae al celor doi sau trei candidaţi desemnaţi.

Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române devine candidatul care a obţinut majoritatea, adică jumătate plus unu din numărul voturilor valabil exprimate. Dacă nici unul dintre cei doi sau trei candidaţi nu a întrunit majoritatea, se organizează o nouă votare, la care participă primii doi candidaţi care au întrunit cel mai mare număr de voturi. Devine ales cel care a întrunit majoritatea, adică jumătate plus unu din numărul voturilor valabil exprimate. În caz de paritate decid sorţii.

Noul patriarh, care va avea titulatura "Prea Fericirea Sa, Arhiepiscop al Bucureştilor, Mitropolit al Munteniei şi Dobrogei şi Prea Fericitul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române", va fi învestit în funcţie peste aproximativ trei săptămâni, în perioada de la alegere până la învestire interimatul fiind asigurat, indiferent de ierarhul ales la conducerea BOR, de ÎPS Daniel, mitropolitul Moldovei şi Bucovinei.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici