Arestul la domiciliu, suficient pentru Truică şi prinţul Paul. Nu sunt probe că s-ar sustrage anchetei

Măsura arestului la domiciliu este suficientă în cazul prinţului Paul şi a lui Remus Truică pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică şi nu există probe că aceştia s-ar sustrage de la urmărirea penală sau ar influenţa alţi inculpaţi, potrivit motivării instanţei.

394 afișări
Imaginea articolului Arestul la domiciliu, suficient pentru Truică şi prinţul Paul. Nu sunt probe că s-ar sustrage anchetei

Prinţul Paul şi prinţesa Lia (Imagine: Gabriel Petrescu / Mediafax Foto)

Curtea de Apel Braşov şi-a motivat decizia prin care a dispus plasarea în arest la domiciliu a lui Remus Truică, a prinţului Paul şi a avocatului Robert Roşu şi cercetarea sub control judiciar a lui Dan Andronic, Claudiu Mateescu, Marius Marcovici, fost consilier al lui Călin Popescu Tăriceanu, în dosarul retrocedărilor ilegale de terenuri din Ilfov, cu un prejudiciu de peste 135 de milioane de euro.

Potrivit judecătorului de drepturi şi libertăţi, în cazul celor şase inculpaţi din dosarul revendicărilor ilegale "există probe sau indicii temeinice din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpaţii au săvârşit infracţiunile descrise în ordonanţele de punere în mişcare a acţiunii penale, fiind îndeplinită condiţia prevăzută de art 201 alin. 1 teza I Cod de procedură penală pentru luarea oricărei măsuri preventive“, însă nu se impune arestarea preventivă a acestora.

În motivarea Curţii de Apel Braşov se reţine că înlăturarea stării de pericol pentru ordinea publică pe care o prezintă lăsarea în libertate a prinţului Paul, a lui Remus Truică şi a lui Robert Roşu este necesară şi suficientă măsura arestului la domiciliu, având în vedere anturajul şi mediul din care provin inculpaţii, persoane cu nivel ridicat de instruire, integrate în familie şi societate, lipsa antecedentelor penale. De asemenea, instanţa a reţinut că măsura arestului la domiciliu asigură în aceleaşi condiţii realizarea scopului măsurii preventive, respectiv buna desfăşurare a procesului penal.

"Chiar dacă prin prisma prejudiciului de 135,8 milioane de euro în paguba statului, reacţia publicului este una virulentă, de totală dezaprobare şi indignare profundă, astfel cum se afirmă în referatul cu propunere de arestare preventivă, acest fapt nu poate justifica luarea măsurii arestării preventive, cu nesocotirea celorlalte condiţii prevăzute de lege. În plus, pentru a garanta recuperarea pagubei produsă prin infracţiune, procurorul, în cursul urmăririi penale, poate lua măsuri asiguratorii (...) Interesul principal în cazul săvărşirii unor infracţiuni care au produs prejudicii financiare este acela al recuperării acestor prejudicii prin luarea unor măsuri asiguratorii, iar nu arestarea preventivă", se menţionează în motivarea instanţei.

De asemenea, Curtea de Apel Braşov reţine că faptele pentru care sunt cercetaţi inculpaţii au fost săvârşite în perioada 2006- 2009 sau 2011 şi că acestea, în parte, au făcut obiectul unor alte dosare penale.

„Din actele dosarului nu rezultă vreo probă din care să reiasă că inculpaţii au făcut pregătiri de orice natură pentru a se ascunde, în scopul de a se sustrage de la urmărirea penală, că au încercat să influenţeze un alt participant la comiterea infracţiunii sau să altereze, să ascundă ori să sustragă mijloace materiale de probă sau că pregătesc săvârşirea unei alte infracţiuni“, se mai arată în documentul citat.

Judecătorul de drepturi şi libertăţi a considerat în cazul lui Dan Andronic, Andrei Marcovici şi lui Claudiu Mateescu că măsura preventivă a controlului judiciar este proporţională cu gravitatea acuzaţiilor ce li se aduc şi "necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea ei".

”Judecătorul de drepturi şi libertăţi apreciază că lăsare în libertate a inculpaţilor Andronic Dan Cătălin, Marcovici Andrei şi Mateescu Lucian Claudiu nu prezintă pericol pentru ordinea publică, având în vedere infracţiunile pentru care sunt cercetaţi, comparativ cu cele pentru care sunt cercetaţi inculpaţii Truică Remus şi Roşu Robert Mihăiţă", susţine magistratul în motivare.

Totodată, judecătorul apreciază că nu ar exista indicii că cei trei, lăsaţi în libertate, dar sub control judiciar, ar influenţa negativ activitatea de urmărire penală, nefiind dovedite susţinerile anchetatorilor că "inculpaţii dispun de resurse financiare importante care le dau posibilitatea reală de sustragere de la urmărirea penală raportat la veniturile deţinute/administrate în societăţi de tip offshore în străinătate".

"Nu se precizează care dintre inculpaţi deţin sau administrează venituri în societăţi offshore în străinătate, făcându-se doar constatarea că inculpaţii Claudiu Mateescu şi Andrei Marcovici sunt persoane implicate în activităţi comerciale, financiare importante, iar derularea acestora în mod corect şi legal este de esenţa bunei funcţionări a societăţii", se precizează în documentul citat.

Curtea de Apel Braşov a decis, în 12 decembrie, ca prinţul Paul să fie plasat în arest la domiciliu în dosarul retrocedărilor ilegale de terenuri din Ilfov, cu un prejudiciu de peste 135 de milioane de euro, el fiind acuzat de cumpărare de influenţă, spălarea banilor şi complicitate la abuz în serviciu. Procurorii DNA şi prinţul Paul au contestat decizia, urmând ca Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) să ia o hotărâre definitivă în acest caz pe 21 decembrie.

Omul de afaceri Remus Truică şi avocatul Robert Roşu au fost plasaţi în arest la domiciliu, iar Dan Andronic, Claudiu Mateescu şi Marius Marcovic au fost puşi sub control judiciar pentru 60 de zile în urma unei decizii a Curţii de Apel Braşov din 11 decembrie. ICCJ va analiza contestaţiile anchetatorilor şi a celor cinci inculpaţi în 18 decembrie.

În acest dosar procurorii DNA l-au pus sub control judiciar şi pe Gheorghe Sin, preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole.

Potrivit procurorilor DNA Braşov, începând din anul 2006, prinţul Paul i-a promis lui Remus Truică şi asociaţilor lui din grupul infracţional, între care Robert Roşu, Marius Marcovici, Lucian Mateescu şi Dan Andronic, o cotă parte importantă, între 50% şi 80%, din valoarea bunurilor pe care le revendica şi, ulterior, le-a şi dat acestora bunurile, pe măsura obţinerii lor, în schimbul intervenţiei membrilor grupului pe lângă funcţionari publici cu atribuţii în reconstituirea sau retrocedarea dreptului de proprietate din Bucureşti şi din alte judeţe sau pe lângă judecători.

Prinţul Paul, Remus Truică şi ceilalţi membri ai grupului "au ascuns natura ilicită a înţelegerii, prin încheierea în 1 noiembrie 2006 a unui contract de cesiune, cu privire la bunurile aflate în proceduri administrative sau judiciare de restituire a proprietăţii, între prinţul Paul şi SC Reciplia SRL, reprezentată de Remus Truică", conform DNA.

"În concret, acest contract redactat de Robert Roşu prevede că Paul Philipe al României, în calitate de cedent, transmite/cesionează fără nicio rezervă, cu titlu oneros, toate drepturile sale prezente şi viitoare asupra unor bunuri imobile, enumerate şi identificate în contract (între care şi Ferma Băneasa cu un teren în suprafaţă de 28,63 hectare). Reciplia SRL se obligă să plătească în anumite condiţii o sumă de bani şi să asigure sprijin şi asistenţă în legătură cu bunurile aflate în proceduri administrative sau judiciare de restituire. Ulterior, ca urmare a acestui act, Paul Philipe al României a semnat alte înscrisuri/contracte prin care s-a urmărit ascunderea provenienţei ilicite a bunurilor retrocedate, antecontracte de vânzare-cumpărare, înţelegeri («înţelegerea» din 13 aprilie 2011 şi actul adiţional la aceasta)", a precizat DNA.

Conform sursei citate, în cursul anului 2008, ca urmare a unei notificări făcute de prinţul Paul, având ca obiect Ferma regală Băneasa, transmisă spre soluţionare Institutului pentru Cercetare Dezvoltare pentru Protecţia Plantelor Bucureşti, prinţul, urmărind obţinerea de foloase necuvenite, împreună cu Robert Roşu şi Remus Truică, l-a ajutat pe directorul institutului să îi determine pe membrii Consiliului de Administraţie să aprobe solicitarea depusă cu încălcarea dispoziţiilor legale.

"Aceasta, în condiţiile în care Paul Philippe al României cunoştea că documentaţia este incompletă şi nu sunt îndeplinite condiţiile legii pentru retrocedarea terenului. Acesta a şi participat la discuţiile din şedinţa Consiliului de Administraţie al institutului şi a exercitat presiuni asupra membrilor acestuia (prin invocarea descendenţei sale, dar şi a unor pretenţii de daune în cazul respingerii cererii). Drept urmare, prin decizia nr. 30 din 26 septembrie 2008, Consiliul de Administraţie al Institutului a dispus, cu încălcarea dispoziţiilor art. 8 din Legea nr.10/2001, restituirea în natură a Fermei regale Băneasa, iar în aceeaşi zi a fost încheiat şi protocolul de predare-preluare al terenului, cu toate că acesta nu fusese identificat", a mai arătat DNA.

Anchetatorii susţin că decizia de restituire este abuzivă, "cererea nefiind însoţită de documente justificative din care să rezulte calitatea de moştenitor îndreptăţit sau incidenţa Legii 10/2001 raportat la situarea terenului, iar acesta nu a fost identificat potrivit legii, cauzându-se prejudicierea statului român cu suma de 135.874.800 euro (echivalent a 500.399.713 lei)".

În 2013, prinţul Paul a dat în judecată Ministerul Transporturilor, Ministerul Sănătăţii şi alte instituţii, cerând restituirea a 57.370 mp din fosta Fermă regală Băneasa şi plata unor despăgubiri pentru 25.642,96 metri pătraţi din aceeaşi proprietate.

În 6 decembrie 2013, Tribunalul Bucureşti i-a admis cererea şi a obligat Institutul de Cercetare- Dezvoltare pentru Protecţia Plantelor să emită dispoziţia de acordare de măsuri reparatorii pentru suprafaţa de 25.642,96 mp din imobil, în condiţiile Legii 165/2013.

Prinţul Paul a mai cerut instanţei obligarea Regiei Autonome Administraţia Română a Serviciilor de Trafic Aerian ROMATSA şi Ministerului Transporturilor la restituirea în natură a suprafeţei de 28.780 mp şi obligarea Ministerului Sănătăţii şi Institutului Naţional de Cercetare- Dezvoltare pentru Microbiologie şi Imunologie "Cantacuzino" la restituirea în natură a 28.590 de metri pătraţi din imobilul de 268.764 mp, cunoscut ca Ferma regala Băneasa.

De asemenea, prinţul Paul a solicitat, în situaţia în care restituirea terenurilor în natură nu este posibilă, obligarea pârâţilor la acordarea unor imobile de aceeaşi valoare în compensare sau acordarea de măsuri reparatorii.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici