Băsescu: CC să constate că instanţele şi-au arogat competenţele Legislativului şi Guvernului

Pe de altă parte, în jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a stabilit că instanţele judecătoreşti nu pot crea norme juridice. Astfel, referitor la sporurile salariale sau la alte drepturi de aceeaşi natură, solicitate de magistraţi, având ca temei juridic principiul nediscriminării, reglementat pe larg în Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată, Curtea a statuat că dispoziţiile acesteia sunt neconstituţionale în măsura în care din ele se desprinde înţelesul că, în atribuţiile instanţelor judecătoreşti intră crearea unor norme juridice, care să prevadă alte drepturi decât cele avute în vedere de legiuitor la adoptarea actelor normative considerate discriminatorii, instituindu-se astfel, pe cale judiciară, sisteme de salarizare paralele celor stabilite prin acte normative. În acest sens, amintim următoarele Decizii ale Curţii Constituţionale: Decizia 818 din 3 iulie 2008, Decizia nr. 819 din 3 iulie 2008, Decizia 820 din 3 iulie 2008, Decizia 821 din 3 iulie 2008, toate publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 537 din 16 iulie 2008 şi Decizia 1325 din 4 decembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 872 din 23 decembrie 2008.

"Situaţia prezentată nu este specifică personalului din domeniul judiciar. Instituirea unor drepturi de natură salarială de către instanţele judecătoreşti tinde să devină o practică generală aplicabilă categoriilor profesionale din toate sectoarele sistemului bugetar", mai arată documentul citat.

Instanţele judecătoreşti nu au competenţa constituţională de a institui, modifica şi abroga norme juridice de aplicare generală, "misiunea lor constituţională fiind aceea de a realiza justiţia, potrivit art. 126 alin. (1) din Legea fundamentală, adică de a soluţiona, aplicând legea, litigiile dintre subiectele de drept cu privire la existenţa, întinderea şi exercitarea drepturilor lor subiective", după cum a statuat şi Curtea Constituţională în deciziile menţionate, afirmă şeful statului.

Orice interpretare care conduce la înfăptuirea competenţelor constituţionale exclusive ce aparţin altei autorităţi publice, astfel cum sunt acestea precizate în Titlul III din Legea fundamentală, dă naşterea unui conflict juridic de natură constituţională între respectivele autorităţi.

"Urmările acestor hotărâri judecătoreşti nu au întârziat să apară şi în domeniul fiscal deoarece pe lângă lipsa de previzibilitate bugetară au început să se constate şi dezechilibre datorită scutirii magistraţilor de la plata impozitelor pentru drepturile salariale câştigate în instanţă. Or, spre deosebire de alte categorii sociale care plătesc impozite şi taxe pentru veniturile pe care le realizează, exceptarea acestei categorii, în lipsa unei norme exprese, contravine prevederilor art. 139 alin. (1) din Constituţie, potrivit cărora «Impozitele, taxele şi orice alte venituri ale bugetului de stat şi ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege»", spune şeful statului.