Bisericile Sf Gheorghe din Bucureşti şi Mogoşoaia deschid altarele în memoria Brâncovenilor

Bisericile Sf Gheorghe din Bucureşti şi Mogoşoaia îşi vor deschide altarele bărbaţilor şi femeilor, sâmbătă şi duminică, la împlinirea a 300 de ani de la moartea martirică a Sfinţilor Brâncoveni, comemorată în prezenţa ierarhilor unor biserici din străinătate, sprijinite de voievodul român.

1185 afişări
Imaginea articolului Bisericile Sf Gheorghe din Bucureşti şi Mogoşoaia deschid altarele în memoria Brâncovenilor

Bisericile Sf Gheorghe din Bucureşti şi Mogoşoaia deschid altarele în memoria Brâncovenilor

Biserica Sfântul Gheorghe Nou din Bucureşti este una dintre cele mai reprezentative ctitorii brâncoveneşti în care se păstrează moaştele Sfântului voievod martir Constantin Brâncoveanu. Biserica a fost ridicată de Constantin Brancoveanu în anul 1688, iar în locaş se gaseşte tabloul votiv care îi reprezintă pe Constantin Brâncoveanu cu cei patru fii ai săi, pe doamna Marica şi cele şapte fiice.

Biserica "Sfântul Gheorghe" de la Mogoşoaia se află în afara zidurilor palatului, lângă turnul porţii. Ctitorită de Constantin Brâncoveanu şi terminată în 1688, cu puţin timp înainte ca ctitorul ei să devină domnitor, ea adăposteşte mormântul lui George-Valentin Bibescu, precum şi tabloul votiv ce-i reprezintă pe Constantin Brâncoveanu şi pe cei patru fii ai săi.

Palatul Mogoşoaia a fost în posesia familiei Brâncoveanu timp de aproximativ 120 de ani, trecând apoi în proprietatea familiei Bibescu. Ansamblul istoric cuprinde, pe lângă palat, curtea acestuia cu turnul de veghe, cuhnia (bucătăria), casa de oaspeţi, gheţăria şi cavoul familiei Bibescu, precum şi Biserica Sfântul Gheorghe. Palatul poartă numele văduvei boierului Mogoş care deţinea pământul pe care a fost construit.

Constantin Brâncoveanu (1654 -1714) a fost domnul Ţării Româneşti între anii 1688 şi 1714, având una din cele mai lungi domnii din istoria principatelor române. Mare boier, nepot al domnului Şerban Cantacuzino, el a moştenit şi a sporit o avere considerabilă, care consta în proprietăţi imobile şi sume de bani depuse în bănci din străinătate. În timpul în care a domnit, Ţara Românească a cunoscut o lungă perioadă de pace, de înflorire culturală şi de dezvoltare a vieţii spirituale, în urma sa rămânând un mare număr de ctitorii religioase şi un stil arhitectural eclectic ce-i poartă numele.

La începutul anului 1714, domnitorul Ţării Româneşti se pregătea de nunta fiului său Radu, care trebuia să o ia în căsătorie pe Maria, fiica lui Antioh Cantemir, iar această alianţă matrimonială primise acordul Porţii Otomane. În luna martie, familia domnească a fost greu încercată de moartea domniţei Stanca, fiica cea mare a voievodului. După doar câteva zile, în Săptămâna Luminată, Vodă Brâncoveanu era mazilit.

Marele vizir Ali Paşa l-a trimis în Ţara Românească pe capugiul Mus­ta­fa aga, care îi era prieten domni­to­rului, cu misiunea clară de a-l de­trona şi captura pe Brânco­vea­nu. Mo­men­tul ajungerii la Bucureşti a fost Săptămâna Pa­ti­milor, când dom­nitorul, îndoli­at de pier­de­rea fiicei, va fi fost prins cu slujbele bisericeşti. Chiar dacă ma­rele vizir a pregătit această ma­zi­lire în mare taină, domnitorul Constantin Brâncoveanu a fost totuşi avertizat. Dom­nitorul şi miniştrii săi tocmai fuseseră înştiinţaţi de marele vizir că pot trimite după mi­rea­să la Constantinopol şi pot pre­găti nunta cu aleasă pompă dom­nească. Având asigurată această aparentă linişte din partea turcilor şi ţinând cont de fapt că agenţii săi din capitala Imperiului Otoman nu i-au confirmat ştirea, domnitorul nu i-a dat crezare.

Constantin Brâncoveanu a fost executat pe 15 august 1714, împreună cu cei patru fii ai săi Constantin, Ştefan, Radu şi Matei şi cu sfetnicul Ianache Văcărescu, pentru că au refuzat cu preţul morţii să renunţe la credinţa creştină. Biserica Ortodoxă Română i-a canonizat pentru credinţă, în 1992, sub numele de Sfinţii Mucenici Brâncoveni

Cu ocazia comemorării a 300 de ani de la uciderea domnitorului român şi a familiei sale, Patriarhia Română şi Arhiepiscopia Bucureştilor au hotărât organizarea unor manifestări religioase şi culturale în zilele de 16 şi 17 august.

Slujba închinată Brâncovenilor a început în Capitală, chiar de vineri dimineaţa, când, înainte de începerea Liturghiei dedicate Adormirii Maicii Domnului, a fost scoasă din Biserica Sfântul Gheorghe Nou racla cu moaştele domnitorului. Apoi, la ora 18.00, va avea loc sujba de priveghere, timp de trei ore, pe un podium special amenajat lângă biserică.

Sâmbătă, ziua de prăznuire a Sfinţilor Martiri Brâncoveni, de la ora 8.30, Patriarhul Daniel împreună cu alţi ierarhi vor sfinţi pictura nouă şi vor binecuvânta lucrările de la biserica Sfântul Gheorghe Nou.

Apoi, patriarhul va oficia Sfânta Liturghie pe podiumul de lângă biserica Sfântul Gheorghe Nou, înconjurat de un sobor de ierarhi români şi ierarhi delegaţi ai Patriarhiei Ecumenice a Constantinopolului, Patriarhiei Alexandriei, Patriarhiei Antiohiei, Patriarhiei Ierusalimului şi Bisericii Ortodoxe a Georgiei, biserici pe care le-a ajutat mult domnitorul Constantin Brâncoveanu. La sfârşitul Sfintei Liturghii, se va da citire Actului sinodal comemorativ la împlinirea a 300 de ani de la moartea martirică a Sfinţilor Brâncoveni.

Aşa cum se ştie, numai în ziua sfinţirii bisericii, toţi credincioşii ortodocşi, bărbaţi şi femei, pot intra în Sfântul Altar, pe uşa dinspre miazănoapte, şi săruta Sfânta Evanghelie, Sfânta Cruce şi Sfânta Masă. Altarul bisericii va rămâne deschis credincioşilor până luni, a explicat părintele Emil Cărămizarul, parohul Bisericii Sfântul Gheorghe Nou.

Duminică, începând cu ora 7.30, moaştele Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanude vor fi purtate în procesiunede la biserica Sfântul Gheorghe Nou din Bucureşti până la biserica Sfântul Gheorghe din incinta ansamblului istoric brâncovenesc de la Mogoşoaia pentru a fi venerate de cler şi credincioşi. De la orele 9.30, va fi săvârşită Sfânta Liturghie arhierească, iar de la orele 11.30, PF Daniel împreună cu alţi ierarhi vor sfinţi pictura restaurată a bisericii Sfântul Gheorghe Mogoşoaia. Şi aici, altarul va rămâne deschis, iar credincioşii vor putea intra şi se vor putea închina.

Racla cu moaştele Sfântului Constantin Brâncoveanu va rămâne la biserica Sfântul Gheorghe de la Mogoşoaia până în jurul orelor 15.00, când va fi readusă la biserica Sfântul Gheorghe Nou din Bucureşti.

Sărbătorile religioase se vor încheia duminică seară, la Ateneul Român, când, de la ora 19.00, va avea loc concertul vocal simfonic "Cinstire Sfinţilor Martiri Brâncoveni", susţinut de grupul psaltic Tronos al Patriarhiei Române, dirijat de părintele arhidiacon Mihai Bucă, corul Accoustic şi Orchestra Metropolitană Bucureşti, dirijate de Daniel Jinga.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici