Caransebeş, oraş - martir al Revoluţiei din Decembrie 1989. Propunerea a fost aprobată de Senat. Era cazul?

Decizia a fost luată cu 94 de voturi "pentru", 17 abţineri şi 5 voturi "împotrivă".

"În noaptea de 21/22.12.1989 centrul oraşului a rămas în totalitate sub stăpânirea revoluţionarilor. Se poate spune că, în acele momente de solidaritate maximă, toţi participanţii s-au transformat în adevăraţi revoluţionari, aproape întreaga populaţie afându-se pe străzi. În 21 decembrie 1989 la Caransebeş a izbucnit revolta, iar cetăţenii Caransebeşului, curajoşi şi însetaţi de libertate, s-au alăturat timişorenilor, ieşind în stradă şi demonstrând împotriva comunismului, împotriva lui Ceauşescu, precum şi a neajunsurilor şi tratamentului inuman de care aveau parte. La acea oră, Ceuşescu a decretat stare de necesitate şi nu exista un final previzibil al evenimentelor. Caransebeşenii, înfruntând pericolul, au dat un greu tribut Revoluţiei. (...) În timpul evenimentelor din decembrie 1989, la Caransebeş şi-au pierdut viaţa 3 persoane, iar una a decedat ulterior (în 1996 - n.r.) din cauza rănilor provocate prin împuşcare", se arată în expunerea de motive a propunerii legislative.

Proiectul a fost iniţiat de Gheorghe Hogea, deputat PDL, alături de Laurenţiu-Florian Coca, senator PSD, Toni Greblă - senator PSD, Raymond Luca - senator PNL, Daniel-Stamate Budurescu - deputat PNL, Marius Cristinel Dugulescu - deputat PDL, Gheorghe Firczak - deputat UCRR (minorităţi), Nicolae Mircovici - deputat UBBR (minorităţi) şi Victor Socaciu - deputat PSD.

Senatul este primă Cameră sesizată, decizia urmând a fi luată de Camera Deputaţilor.