CC: Codul Muncii, în ansamblul său, constituţional

Plenul Curţii Constituţionale, cu majoritate de voturi, în urma deliberărilor, a constatat că atât Legea pentru modificarea şi completarea Legii 53/2003 - Codul Muncii, în ansamblul său, cât şi dispoziţiile criticate în sesizare sunt constituţionale, se arată într-un comunicat de miercuri al Curţii.

107 afişări
Imaginea articolului CC: Codul Muncii, în ansamblul său, constituţional

CC: Codul Muncii, în ansamblul său, constituţional (Imagine: Mediafax Foto/AFP)

În şedinţa din data de 23 martie 2011, Curtea Constituţională(CC), învestită în temeiul art.146 lit. a) din ConstituţiaRomâniei, a soluţionat sesizarea referitoare laneconstituţionalitatea Legii pentru modificarea şi completareaLegii nr.53/2003 - Codul Muncii, formulată de un număr de 112deputaţi aparţinând Grupurilor parlamentare ale PNL şi PSD.

În urma deliberărilor, Plenul Curţii Constituţionale, cumajoritate de voturi, a constatat că atâtLegea pentru modificarea şi completarea Legii nr.53/2003 - CodulMuncii, în ansamblul său, cât şi dispoziţiile criticate în sesizaresunt constituţionale, stabilind în ceea ce priveşteaspectele de neconstituţionalitate extrinsecă invocate, întrealtele, că procedura de vot a moţiunii de cenzură a respectatcondiţiile constituţionale şi cele prevăzute în Regulamentulşedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului; angajarearăspunderii Guvernului în faţa Parlamentului s-a făcut curespectarea dispoziţiilor art.114 din Constituţie; au fostîndeplinite condiţiile privind solicitarea avizului ConsiliuluiEconomic şi Social; competenţa de control a Curţii nu poate fiextinsă asupra legalităţii hotărârilor Birourilor Permanente aleCamerelor Parlamentului, vizând accesul public la şedinţeleCamerelor reunite.

În privinţa criticilor de neconstituţionalitate intrinsecă,Curtea a reţinut: dispoziţiile art.I pct.2 din legea examinată,privind modificarea art.16 alin.(1) din Codul Muncii, prin care seinstituie obligaţia încheierii contractului individual de muncă înformă scrisă ca o cerinţă ad validitatem constituie o măsură deprotecţie atât a angajatorului, cât şi a salariatului în cadrulraporturilor de muncă, întrucât le asigură cunoaşterea şiposibilitatea de a face dovada drepturilor şi obligaţiilordecurgând din contract; dispoziţiile art.I pct.9 din lege,referitoare la mărirea perioadei de probă, îi oferă angajatoruluiposibilitatea de a evalua în mod obiectiv prestaţia profesională aangajatului; posibilitatea angajatorului de a suspenda contractulindividual de muncă, în conformitate cu dispoziţiile art.I pct.25din legea criticată, nu reprezintă o măsură discreţionară, întrucâtea poate fi supusă controlului instanţelor de judecată.

Pe de altă parte, în acest mod se evită situaţii în careangajatorul - obligat să-şi reducă activitatea - s-ar vedea silitsă plătească salarii pentru o muncă neprestată sau să recurgă ladisponibilizări; dispoziţiile art.I pct.66 din lege, prin care semodifică art.129 din Codul Muncii, în sensul că sindicatulreprezentativ sau reprezentantul salariaţilor, după caz, este doarconsultat, fără drept de veto, în privinţa elaborării normelor demuncă reprezintă o expresie a marjei de apreciere a legiuitoruluişi nu contravin prevederilor constituţionale.

Mărirea duratei perioadei de preaviz, potrivit dispoziţiilorart.I pct.40 din lege, nu poate fi cenzurată de Curte în cadrulcontrolului exercitat, întrucât aceasta - nefiind prevăzută denicio normă constituţională - reprezintă un atribut allegiuitorului; prevederile art.I pct.37 din lege, referitoare laneaplicarea dispoziţiilor din Codul Muncii privind concedierilecolective în cazul salariaţilor din instituţiile şi autorităţilepublice, nu creează o discriminare a acestora în raport cu ceilalţisalariaţi, deoarece - potrivit jurisprudenţei constante a Curţii -în situaţii diferite se justifică instituirea unui tratamentjuridic diferenţiat; dispoziţiile art.I pct.52 din lege, privitoarela salariul minim garantat în cazul unui salariat temporar, nucreează o discriminare a acestuia în raport cu salariatul careprestează o muncă echivalentă, ci îi garantează celui dintâiaceleaşi condiţii de bază de angajare; criticile vizând tratamentuldiscriminator al reprezentanţilor salariaţilor sub aspectulcondiţiilor de concediere, prevăzute de dispoziţiile art.I pct.78din lege, ţin de un mod de interpretare a legii şi nu contravinprevederilor constituţionale; rolul Consiliului Economic şi Social,astfel cum este reglementat de art.I pct.75 din lege, nu esterestrâns, ci pune accent pe subiecţii participanţi la dialogulsocial, în conformitate cu prevederile constituţionale; art.II dinlege, referitor la durata de valabilitate a contractelor colectivede muncă şi a altor acte adiţionale încheiate de la intrarea învigoare a legii şi până la 31 decembrie 2011, nu instituie olimitare a dreptului la negocieri colective, ci impune anumitemăsuri tranzitorii, în vederea reglementării şi punerii în aplicarea unei proceduri unitare în materie, arată comunicatul citat.

Întreaga argumentaţie reţinută în motivarea soluţiei va fiprezentată în cuprinsul deciziei, care se publică în MonitorulOficial al României, Partea I.

Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunicăPreşedintelui României, pentru a proceda la promulgarea legii,conform art.77 alin.(3) din Legea fundamentală.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici