Ce sesizări fac românii la PE. Comisia Europeană îşi declină competenţa de cele mai multe ori

Comisia Europeană şi-a declinat competenţa în majoritatea problemelor semnalate în 2011 în petiţiile trimise de cetăţeni români comisiei de specialitate din Parlamentul European, Executivul UE sugerând acţiuni la nivel naţional.

1684 afișări
Imaginea articolului Ce sesizări fac românii la PE. Comisia Europeană îşi declină competenţa de cele mai multe ori

Ce sesizări fac românii la PE. Comisia Europeană îşi declină competenţa de cele mai multe ori (Imagine: Mediafax Foto/AFP)

Comisia pentru Petiţii a PE a avut, până la vacanţă, câte o şedinţă în fiecare lună, de fiecare dată aflându-se pe ordinea de zi cel puţin o petiţie adresată de cetăţeni români sau reclamând o atitudine neconformă dispoziţiilor comunitare din partea autorităţilor române. Petiţiile aflate pe ordinea de zi până la vacanţa din luna iulie sunt exclusiv cele care au fost considerate admisibile de către eurodeputaţi şi în legătură cu care aceştia au cerut soluţii din partea Comisiei Europene.

Reclamaţiile cetăţenilor români, făcute publice de Comisia PETI după discutarea lor, au abordat nemulţumiri legate de activităţile bancare, restituirea proprietăţilor confiscate bisericii, suspiciunile de fraude cu fonduri bancare, lipsa despăgubirilor din partea companiilor de asigurare în urma unor accidente rutiere sau nerecunoaşterea unor diplome în alte state ale UE.

Astfel, în prima şedinţă a Comisiei, din 24 ianuarie, s-a aflat pe ordinea de zi petiţia unei românce din Germania, care a reclamat că mama sa, care locuieşte în România şi care o vizitează anual trebuie să solicite în ţară un card de asigurări sociale de sănătate, valabil timp de şase luni, iar pentru obţinerea acestuia trebuie să furnizeze o documentaţie complexă şi să călătorească 200 de kilometri. În plus, femeia se plângea de faptul că acest card trebuie solicitat personal şi nu poate fi eliberat anticipat, astfel că la un moment dat a fost nevoită să achite personal în Germania cheltuielile medicale pentru mama sa. Ea a solicitat elaborarea unor norme clare şi uniforme cu privire la emiterea cardurilor de asigurări sociale de sănătate în întreaga UE, fără să fie necesară furnizarea unei documentaţii complexe în fiecare an.

Solicitarea a fost considerată admisibilă de către europarlamentari, care au solicitat răspunsul Comisiei Europene. Executivul european a explicat că o persoană asigurată are dreptul de a solicita rambursarea costurilor medicale suportate în străinătate, chiar dacă aceasta nu deţine un card european de asigurări sociale de sănătate în momentul primirii îngrijirilor medicale. De asemenea, Comisia a mai spus că, potrivit informaţiilor care i-au fost furnizate de autorităţile române, cererea de eliberare a unui astfel de card se poate depune personal, prin poştă sau prin e-mail şi, în aceste condiţii, nu cunoaşte motivele care au stat la baza refuzului de a elibera documentul. "Totuşi, Comisia este dispusă să examineze în continuare acest refuz, dacă va primi informaţii suplimentare din partea petiţionarei", se mai arată în răspunsul transmis de Executivul european.

O altă plângere depusă la Comisia de Petiţii şi aflată pe ordinea de zi la şedinţa din luna ianuarie a reclamat problemele în desfăşurarea licitaţiilor publice, petiţia fiind depusă încă din 2009. Europarlamentarii au considerat cererea petiţionarului român admisibilă şi au solicitat o soluţie din partea CE. Comisia a explicat însă că primise deja din 2009 o petiţie identică din partea aceleiaşi persoane. Şi, potrivit Comisiei, acelaşi reclamant a scris din nou, tot în 2009, transmiţând Executivului european că doreşte să îşi retragă plângerea deoarece a realizat că informaţiile pe care le menţionase în plângerea respectivă nu au putut fi verificate în mod sistematic şi că nu intenţiona să prejudicieze imaginea societăţilor şi a instituţiilor menţionate. În aceste condiţii, Comisia a clasat dosarul respectiv.

Tot în ianuarie 2011, Comisia PETI a avut pe ordinea de zi o reclamaţie privind probleme legate de traiectoria aleasă pentru ocolirea municipiului Caransebeş în cadrul proiectului de reabilitare a drumului naţional 6 Drobeta Turnu Severin - Lugoj, finanţat din fonduri europene, precum şi faptul că despăgubirile acordate de stat în urma exproprierii în interes public sunt derizorii - zece euro pe metru pătrat. Comisia le-a răspuns europarlamentarilor care au considerat plângerea admisibilă că nu poate identifica o încălcare a Directivei EIA în acest caz. De asemenea, în ceea ce priveşte problema exproprierii proprietăţilor private şi stabilirea recompenselor economice adecvate, CE a arătat că aceste aspecte nu intră sub incidenţa legislaţiei comunitare, astfel încât Executivul se consideră neabilitat să intervină.

În luna februarie, Comisia pentru Petiţii a avut pe ordinea de zi înscrisă petiţia arhiepiscopului romano-catolic de Alba Iulia Gyorgy Miklos Jakubinyi. Acesta a transmis încă din 2007 atât PE, cât şi CEDO o petiţie în care a arătat că în 1949 regimul comunist aflat la putere la acel moment în România a confiscat proprietăţile diocezei romano-catolice de Alba Iulia - terenuri şi imobile, inclusiv un complex care adăposteşte Biblioteca Batthyaneum, institutul şi observatorul astronomic. După procese care au durat ani de zile, dioceza a redobândit dreptul de proprietate asupra acestor clădiri, potrivit unei decizii judecătoreşti a instanţei din Alba Iulia. Arhiepiscopul a reclamat însă forurilor europene faptul că Ministerul Culturii a refuzat să facă transferul de proprietate şi a cerut intervenţia acestora pe lângă autorităţile române pentru remedierea situaţiei. Eurodeputaţii au socotit petiţia ca fiind admisibilă şi au cerut informaţii autorităţilor române. Acestea au comunicat, printr-o scrisoare datată decembrie 2010 şi semnată de ambasadorul Mihnea Motoc, că problema restituirii Bibliotecii Batthyanum va fi repusă pe ordinea de zi a Comisiei Speciale de Retrocedare în luna ianuarie 2011. Răspunsul ambasadorului s-a aflat însă pe ordinea de zi a şedinţei din februarie, iar informaţii despre vreo decizie a Comisiei de Retrocedare din luna ianuarie nu au mai fost disponibile.

Tot în şedinţa Comisiei din luna februarie s-a dezătut şi o petiţie a unei românce stabilite în Germania, care a reclamat pierderi la curs la plata pensiei sale din România în ţara de rezidenţă. Comisia a precizat că, "pe baza informaţiilor furnizate, nu par să existe probleme legate de aplicarea legislaţiei comunitare privind coordonarea regimurilor de securitate socială în raport cu persoanele şi cu membrii familiilor acestora care se deplasează în cadrul UE".

În luna martie, europarlamentarii au avut pe ordinea de zi două petiţii ale cetăţenilor români.

Prima dintre ele a fost adresată din anul 2010 de Attila Csegzi şi alte 518 persoane care au reclamat faptul că autorităţile locale din Cristeşti, judeţul Mureş, nu s-au consultat cu locuitorii înainte de a lua decizia de construcţie a unui depozit pentru transferul, selectarea şi procesarea deşeurilor. Eurodeputaţii au declarat petiţia admisibilă şi din nou, conform procedurii, au solicitat opinia Comisiei. Şi în acest caz, răspunsul Comisiei notează în concluzii că formatul unui proiect şi alegerea locaţiei rămân responsabilitatea statului membru în cauză şi că, din informaţiile furnizate de petiţionar şi de autorităţile române, Executivul european nu este în măsură să identifice o încălcare a dispoziţiilor acquis-ului relevant, în special ale Directivei EIM, astfel cum a fost modificată.

Celalaltă petiţie i-a aparţinut Liudmilei Bedricovshi, care deţine cetăţenia română, care a reclamat daptul că studiile făcute în R.Moldova şi recunoscute în România nu îi sunt recunoscute şi în Franţa, unde locuieşte în prezent. Eurodeputaţii au admis petiţia sa şi au cerut clarificări Comisiei Europene, care a precizat că era la curent cu această situaţie, deoarece fusese sesizat deja de soţul petiţionarei. Comisia a explicat că din datele furnizate de soţul persoanei în cauză a rezultat că autorităţile franceze nu au refuzat cererea de recunoaştere, ci au condiţionat-o de promovarea unei probe de aptitudini sau de efectuarea unui stagiu de adaptare de doi ani. Comisia le-a transmis europarlamentarilor că soţul petiţionarei nu a fost mulţumit de aceste condiţii propuse, şi în aceste condiţii a fost informat că poate face recurs la tribunalul naţional competent din Franţa împotriva măsurilor compensatorii propuse. CE a mai precizat că în opinia sa în acest caz Franţa nu a încălcat legislaţia comunitară.

În luna aprilie, eurodeputaţii au avut pe ordinea de zi o petiţie în care Nicolae Călin Dejeu, de cetăţenie română, a reclamat impactul negativ al unui proiect de modernizare a unui drum forestier asupra ecosistemului Văii Şardului. Petiţionarul a enumerat în reclamaţia formulată mai multe plante protejate care ar fi afectate de implementarea acestui proiect şi a apreciat că acordarea de finanţare - aproximativ 1,5 milioane de euro - ar intra în contradicţie cu obiectivul principal de dezvoltare durabilă al Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR). În consecinţă, el a cerut PE să investigheze situaţia şi să facă demersuri pentru refuzarea finanţării. Eurodeputaţii au apreciat că cererea este întemeiată şi au solicitat intervenţia CE. Comisia a răspuns că prelucrarea solicitărilor şi selectarea proiectelor pentru sprijin în temeiul măsurilor Programului de Dezvoltare Rurală este responsabilitatea autorităţii de gestionare din statul membru. "Prin urmare, pe baza informaţiilor furnizate în petiţie, Comisia îndeamnă petiţionarul să îşi prezinte reclamaţiile privind proiectul sus-menţionat autorităţii de gestionare din România", a răspuns Comisia.

Tot în luna aprilie, eurodeputaţii au avut pe ordinea de zi o petiţie formulată de o persoană H.P., de cetăţenie daneză, privind lipsa acordării de despăgubiri în urma unui accident rutier suferit în România. Comisia a precizat că, potrivit legislaţiei UE în materie de asigurări auto, acordarea de despăgubiri pentru victimele terţe ale accidentelor rutiere ar trebui să fie efectuată în timp util, respectiv în termen de trei luni de la data la care a fost prezentată cererea. Comisia adaugă că, "din păcate, acordarea de despăgubiri este condiţionată de rezolvarea oricăror probleme restante privind răspunderea şi cuantificarea daunelor". Aceste aspecte particulare sunt responsabilitatea exclusivă a autorităţilor române, precizează Comisia adăugând că nu are competenţă în acest caz.

În luna mai, eurodeputaţii au avut înscrisă pe ordinea de zi petiţia unui cetăţean român care a cerut informaţii despre posibilitatea de a obţine un credit bancar într-un alt stat membru decât cel de reşedinţă. Comisia a răspuns în acest caz că libera circulaţie a ofertelor de credite ar trebui, teoretic, să poată avea loc în condiţii optime, atât pentru cei care oferă creditele, cât şi pentru cei care le solicită, ţinând seama în mod adecvat de situaţiile specifice din fiecare stat membru. Cu toate acestea, a spus Comisia, atunci când decide acordarea unui credit unui consumator anume, fiecare creditor evaluează, ţinând seama de considerentele comerciale, legale şi fiscale, riscurile la care ar putea fi expus şi costurile care ar putea fi generate. Prin urmare, creditorul are libertatea de decizie asupra încheierii un contract pentru furnizarea unui credit şi/sau asupra preţului la care este oferit creditul respectiv.

În luna iunie, eurodeputaţii au avut pe ordinea de zi o petiţie adresată de o persoană de cetăţenie germană şi resortisant în Germania, care a lucrat în România din 1955 până în 1982. Acesta s-a plâns că autorităţile competente în materie de pensii din România i-au respins cererea repetată de pensie pentru perioada respectivă de încadrare în muncă, pe motiv că autorităţile germane sunt responsabile de caz. CE a precizat că a contactat autorităţile române pentru a clarifica situaţia. Prin scrisoarea din 29 martie 2011, Casa Naţională de Pensii din România a informat că a stabilit dreptul pensionarului la o pensie pentru limită de vârstă în cadrul sistemului public de pensii din România începând cu 8 august 2008 şi că pensia românească a petiţionarului a fost plătită în contul său din decembrie 2010.

Tot în luna iunie, un cetăţean român s-a plâns în legătură cu comportamentul anumitor bănci din Regatul Unit. Eurodeputaţii au declarat admisibilă la 18 martie această solicitare şi au invitat Comisia să furnizeze informaţii. Comisia a concluzionat, după analizarea acestui caz, că ea poate iniţia acţiuni împotriva statelor membre numai în cazul unei transpuneri sau aplicări incorecte a legislaţiei europene. Dar în acest caz, din informaţiile disponibile, drepturile şi obligaţiile stabilite în Directiva 2007/64/CE privind serviciile de plată par să fi fost respectate.

Ultima petiţie intrată pe ordinea de zi a Comisiei PETI, luată în discuţie în iulie, a fost adresată de Ciprian Dobre, care a semnalat probleme legate de utilizarea şi gestionarea de către Guvernul român a unor fonduri alocate prin Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală. Petiţionarul a criticat activitatea Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP), care gestionează fondurile alocate României prin Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR). Potrivit petiţionarului, după iunie 2009, APDRP ar fi modificat grilele de acordare a punctelor pentru proiecte cu doar o lună înainte de termenul limită de prezentare a acestora, ceea ce a afectat întregul proces. Comisia Europeană a precizat în răspunsul transmis că în cazul României, deşi criteriile de selecţie sunt prevăzute în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală în sine, Autoritatea de Management este cea care stabileşte punctajul aferent criteriilor de selecţie şi poate decide să-i aducă modificări. Comisia a mai spus că "este la curent cu faptul că s-au operat anumite modificări ale punctajului aferent criteriilor de selecţie înainte de lansarea cererii de propuneri şi a atras deja atenţia Autorităţii de Management cu privire la necesitatea de a se evita orice modificări de ultim moment, pentru a asigura tratamentul echitabil şi egal al tuturor potenţialilor beneficiari".

Comisia de Petiţii a PE primeşte anual sute de sesizări din partea românilor. Potrivit unui raport elaborat de Mairead McGuinness, europarlamentar PPE-DE, referitor la activităţile desfăşurate de Comisia pentru petiţii a PE în 2008, România se află pe locul trei în ceea ce priveşte numărul de petiţii primite. În primul an după aderarea la UE, respectiv în 2007, românii au trimis 47 de petiţii. Un an mai târziu, în 2008, 207 cetăţeni români au reclamat nemulţumirile lor aceleiaşi comisii.

(Material realizat de Miruna Badea, miruna.badea@mediafax.ro)

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici