Cancelarul german Friedrich Merz intenționează să viziteze Ucraina în curând, ca parte a eforturilor de a promova o încetare a focului pe termen lung cu Rusia, a raportat radiodifuzorul german Tagesschau.
Vorbind în timpul unei vizite la Paris, Merz a declarat că această călătorie este în curs de coordonare și a subliniat că Uniunea Europeană trebuie să facă „tot posibilul” pentru a contribui la asigurarea unei încetări de durată a ostilităților dincolo de weekendul care urmează.
„Întrebarea cheie este dacă Rusia este pregătită pentru o încetare a focului de 30 de zile”, a spus Merz, potrivit Tagesschau. De asemenea, el a legat perspectiva garanțiilor de securitate germane pentru Ucraina de stabilirea unui armistițiu durabil, care, în opinia sa, ar trebui să pregătească terenul pentru un viitor acord de pace cu Moscova.
Comentariile lui Merz vin în timp ce Rusia se pregătește pentru o încetare unilaterală a focului, anunțată în preajma sărbătoririi anuale a Zilei Victoriei.
Kremlinul a declarat un „armistițiu umanitar” de la 8 la 11 mai, susținând că va opri operațiunile militare în această perioadă.
Vicepreședintele american J.D. Vance a cerut miercuri negocieri directe între Ucraina și Rusia.
„Ne-ar plăcea ca rușii și ucrainenii să convină asupra unor linii directoare de bază pentru a se așeza și a discuta unii cu alții. Statele Unite sunt încântate să participe la aceste conversații, dar este foarte important ca rușii și ucrainenii să înceapă să discute între ei”, a spus miercuri, la Washington, vicepreședintele american JD Vance, potrivit Le Figaro.
Conform liderului american, aceasta este singura modalitate de a pune capăt conflictului.
„Credem că este probabil imposibil pentru noi să asigurăm o mediere completă fără cel puțin câteva negocieri directe între cele două părți. Așadar, pe asta ne concentrăm”, a mai declarat Vance.
Kremlinul a anunțat că încetarea focului „umanitară” unilaterală decretată de președintele Vladimir Putin va fi în vigoare de la miezul nopții din 8 mai până la miezul nopții din 11 mai. Oficialii Kremlinului au declarat că nu există „instrucțiuni noi” însoțind acest anunț.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că măsurile recente privind internetul nu sunt „perturbări”, ci restricții deliberate implementate din motive clare, potrivit The Kyiv Independent.
„Ne dorim ca glorioasa Zi a Victoriei să fie sărbătorită la un nivel corespunzător,” a explicat Peskov, indicând preocupările legate de „vecinii periculoși” drept motivația din spatele acestei decizii.
Potrivit lui Andrii Kovalenko, oficial în cadrul Consiliului de Securitate Națională și Apărare al Ucrainei, dronele ucrainene au provocat daune semnificative unei fabrici de sisteme de fibră optică din Saransk, Rusia.
Kovalenko a raportat pe 7 mai că instalația a fost „foarte grav avariată” în urma atacului.
Pentru a treia zi consecutiv, atacurile cu drone ucrainene au provocat perturbări pe aeroporturile din Moscova.
Incidentele au loc cu doar câteva zile înainte de parada de Ziua Victoriei din 9 mai, unul dintre cele mai mari evenimente publice din Rusia și o platformă de propagandă centrală pentru președintele Vladimir Putin.
Trimisul special al SUA pentru Ucraina, Keith Kellogg, a dezvăluit că Ucraina a propus crearea unei zone tampon demilitarizate de 30 de kilometri, cu retragerea trupelor ruse și ucrainene pe o distanță de câte 15 kilometri.
Zona ar urma să fie monitorizată de observatori internaționali din țări terțe. Kellogg a subliniat că președintele rus Vladimir Putin rămâne principalul obstacol în obținerea unui armistițiu.
Rusia a pierdut aproximativ 960.770 de soldați în Ucraina de la începutul invaziei din 24 februarie 2022, a anunțat Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei pe 7 mai.
Cele mai recente cifre includ 1.270 de victime rusești înregistrate în ultimele 24 de ore.
Pe lângă pierderile umane, armata rusă a suferit și pierderi extinse de echipamente, potrivit raportului.
Acestea includ 10.780 de tancuri, 22.419 vehicule blindate de luptă, 47.484 de vehicule și cisterne de combustibil, 27.502 sisteme de artilerie, 1.378 de sisteme de lansatoare multiple de rachete, 1.155 de sisteme de apărare antiaeriană, 372 de avioane, 335 de elicoptere, 35.266 de drone, 28 de nave și ambarcațiuni și un submarin.
Resturile căzute de la dronele distruse au declanşat incendii în apartamente şi clădiri în trei districte ale Kievului, ucigând două persoane în zona Shevchenkivskyi, a anunţat serviciul de urgenţă al Ucrainei pe aplicaţia de mesagerie Telegram.
Premierul Denys Șmîhal a declarat pe 6 mai că necesarul de finanțare externă al Ucrainei pentru acoperirea deficitului bugetar în 2025 este complet asigurat, scrie The Kyiv Independent.
Potrivit lui Șmîhal, sprijinul internațional și fondurile externe vor acoperi integral nevoile financiare ale Ucrainei pentru anul viitor, garantând stabilitatea economică în ciuda provocărilor continue.
Comisia Europeană lucrează la al 17-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, relatează Reuters.
Noul pachet ar urma să includă noi persoane și peste 100 de nave asociate flotei „fantomă” a Rusiei.
Un atac cu rachetă al Rusiei asupra unei suburbii din Sumî a provocat moartea a trei persoane și rănirea altor 11, a anunțat Administrația Militară a regiunii Sumî.
Informațiile preliminare arată că forțele ruse au lansat o rachetă balistică în jurul orei 17:30, vizând infrastructura civilă.