Cercetările privindu-l pe Sorin Ovidiu Vîntu, în dosarul FNA, stopate de Sâmpetru şi Bălan

Cercetările privindu-l pe omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu, în cazul referitor la Banca Agricolă, au fost stopate de procurorii Marcel Sâmpetru şi George Bălan, potrivit datelor curprinse într-un dosar redeschis ca urmare a extrădării din Indonezia a lui Nicolae Popa.

2261 afișări
Imaginea articolului Cercetările privindu-l pe Sorin Ovidiu Vîntu, în dosarul FNA, stopate de Sâmpetru şi Bălan

Cercetările privindu-l pe Sorin Ovidiu Vîntu, în dosarul FNA, stopate de Sâmpetru şi Bălan (Imagine: Mediafax Foto)

Nicolae Popa a fost audiat joi, 12 iulie 2012, de către procurori în dosarul în care este pus sub urmărire penală şi Sorin Ovidiu Vîntu pentru spălare de bani şi delapidare în dosarul privind prăbuşirea Fondului Naţional de Investiţii.

Potrivit istoricului dosarului, în 12 noiembrie 2003 procurorul Luminiţa Şega de la Parchetul instanţei supreme (decedată între timp-n.r.) a dispus trimiterea in judecată a lui Sorin Ovidiu Vîntu pentru două infracţiuni de instigare la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave (cauza Banca Agricolă).

În acelaşi dosar au mai fost trimişi în judecată Liviu Adrian Istrate (fostul director al Băncii Agricole), Nicolae Popa (fostul director general al Gelsor SA şi om de încredere al lui Vîntu), Ioana Vlas, Teodor Irimescu şi Gavril Bătrân, în cauza privind Fondul Naţional de Acumulare (FNA).

Fondul Naţional de Acumulare a fost lansat, în 11 ianuarie 1999, de societatea financiară SOV Invest, administratorul Fondului Naţional de Investiţii (FNI).

Prin încheierea din 27 iulie 2004, judecătorul Cristian Jipa de la Tribunalul Bucureşti (pensionat în octombrie 2010, când era judecător la instanţa supremă, iar numele său era legat de scandalul de corupţie referitor la senatorul PSD Cătălin Voicu-n.r.) a dispus disjungerea cauzei privind Banca Agricolă de cauza privind FNA şi restituirea ei pentru completarea urmăririi penale, dispunând refacerea expertizelor contabile şi efectuarea a două confruntări, dintre care una cu o persoană decedată.

Prin încheiere de şedinţă, judecătorul a separat dosarul FNA-Banca Agricolă, pentru completarea urmăririi penale, invocînd articolul 332 din Codul de procedură penală (Cpp).

Concret, instanţa a decis ca faptele lui Sorin Ovidiu Vîntu în dosarul Fondul Naţional de Acumulare (FNA)-Banca Agricolă să fie reanalizate şi completate de procurori, iar cea referitoare la Ioana Maria Vlas să fie judecată în continuare.

Decizia Tribunalului Bucureşti a fost iniţial contestată de Parchet, apreciind că - potrivit articolului 311 din Cpp - "orice hotărîre prin care instanţa se dezinvesteşte pronunţă restituirea prin sentinţă judecătorească, nu prin încheiere de şedinţă".

Între timp, în cadrul Parchetului Înaltei Curţi de Casaţe şi Justiţie, recursul declarat în cazul FNA-Banca Agricolă a provocat nemulţumiri la nivelul şefilor, afirmau atunci surse judiciare, motiv pentru care, de altfel, acuzarea şi-a şi retras contestaţia depusă la Curtea de Apel Bucureşti.

Astfel, în 23 august 2004, reprezentantul Parchetului a anunţat retragerea recursului, iar Curtea de Apel Bucureşti a luat act de acest fapt, ceea ce a făcut ca decizia instanţei inferioare să rămînă în vigoare deşi cuprindea aspecte de nelegalitate - respectiv restituirea dosarului la Parchet cu toate că începuseră dezbaterile în proces şi dezinvestirea decisă prin încheiere de şedinţă şi nu prin sentinţă.

Procuroarea de şedinţă nu era cea care ar fi trebuit să intre în dosar, ea preferând să intre în concediu.

Biroul de presă al Ministerului Public a comunicat atunci, pentru MEDIAFAX, că "s-a procedat la retragerea recursului, apreciindu-se ca fiind legală hotărîrea Trbunalului Bucureşti, cît timp - potrivit articolului 333 Cpp - din dezbaterile şi din probele de la dosar rezultă că urmărirea penală nu este completă, iar completarea în faţa instanţei de judecată s-ar face cu mare întîrziere. Întîrzierea ar fi putut avea consecinţe deosebite din punct de vedere juridic, inclusiv punerea în libertate a persoanelor judecate în stare de arest, respectiv a Mariei Vlas", se susţine în comunicatul instituţiei.

Ministerul Public invoca articolul 333 din Cpp, însă instanţa a motivat disjungerea (separarea) dosarului şi restiuirea lui în baza articolului 332 Cpp.

Astăzi, Ministerul Public apreciază că soluţia de disjungere a cauzei şi de restituire este vădit netemeinică şi neuzuală în practica instanţelor, soluţia fiind dispusă după zece amânări de pronunţare, iar probele dispuse prin hotărâre ar fi putut fi administrate în cursul cercetării judecătoreşti.

Una din persoanele cu care urma să se facă confruntarea era decedată, la momentul în care Tribunalul a dispus restituirea părţii cu Vîntu.

Surse judiciare afirmă că Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti a făcut recurs împotriva hotărârii de restituire, însă Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti l-a retras, din dispoziţia procurorului general George Bălan.

Sursele citate consideră retragerea recursului ca fiind inexplicabilă, în condiţiile în care soluţia de restituire era vădit netemeinică, iar practica constantă a parchetului în asemenea situaţii era de a formula căi de atac.

Concret, există o puternică suspiciune că s-a urmărit favorizarea lui Sorin Ovidiu Vîntu.

În 17 octombrie 2005, Parchetul instanţei supreme a dispus declinarea competenţei de cercetare a cazului Banca Agricolă în favoarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), ca urmare a apariţiei OUG 135/2005, însă în 25 octombrie dosarul a fost solicitat telefonic de către conducerea PICCJ.

Concret, solicitarea a fost făcută de adjunctul procurorului general al României de atunci, Marcel Sânpetru, apoi repartizat spre soluţionare către procurorul Cătălin Purcărin din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), au declarat surse judiciare.

Desemnarea în mod direct a unui anumit procuror din cadrul DIICOT de către procurorul general este nelegală, această atribuţie revenind procurorului şef DIICOT, afirmă surse judiciare.

Mai mult, solicitarea telefonică a dosarului cu care era învestit DNA şi repartizarea către un procuror DIICOT, în condiţiile în care DNA nu dispusese declinarea competenţei, este o procedură nelegală.

În 17 aprilie 2006, procurorul DIICOT Cătălin Purcărin a dispus scoaterea de sub urmărire penală (SUP), stabilind că, potrivit concluziilor celor două expertize dispuse în cauză, operaţiunile au fost legale, iar banca nu a suferit niciun prejudiciu. Soluţia a fost infirmată la 29 iunie 2006 de către procurorul şef al DIICOT, Daniel Ţicău, care a dispus trimiterea cauzei la DNA. Soluţia lui Ţicău a fost infirmată la 19 iulie 2006 de către adjunctul procurorului general al Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Marcel Sâmpetru, care a dispus ca cercetările să fie efectuate în continuare tot de către DIICOT.

Procurorul şef Daniel Ţicău a părăsit la scurt timp conducerea DIICOT.

Surse judiciare au declarat, joi, pentru MEDIAFAX, că infirmarea ordonanţei prin care a fost infirmată soluţia de SUP este o soluţie atipică în practica anchetelor şi care face referire la o ordonanţă de declinare a competentei a DNA care nu există.

În august 2011, Parchetul Înaltei Curţi de casaţie şi Justiţie (ICCJ) a infirmat soluţile de neurmărire penală a lui Sorin Ovidiu Vîntu date în dosarele privind Fondul Naţional de Investiţii (FNI), Banca Agricolă, Bănca de Investiţii şi Dezvoltare (BID), dar şi în cazul falimentului Băncii Române de Scont (BRS), informa Ministerul Public.

Nicolae Popa, condamnat în lipsă la 15 ani de detenţie pentru prăbuşirea Findului Naţional de Investiţii, a solicitat autorităţilor române, după ce a fost extrădat din Indonezia, redeschiderea cazului FNI.

"La propunerea Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică, în considerarea dosarelor aflate pe rolul acesteia, în care se efectuează cercetări cu privire la săvârşirea infracţiunii de spălare de bani de către Sorin Ovidiu Vîntu, precum şi a solicitării de redeschidere a dosarului Fondului Naţional de Investiţii formulate de condamnatul Nicolae Popa, înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, au fost analizate cauzele soluţionate anterior de Ministerul Public, având ca obiect fraudarea FNI sau infracţiuni de spălare de bani presupus a fi comise de Vîntu, fiind identificate următoarele dosare:

  1. Dosarele penale nr.372/D/P/2004 şi nr.374/D/P/2004 – care au vizat generarea unor pagube în patrimoniul investitorilor FNI;

  2. Dosarul penal nr.76/P/2005 – privind prejudicierea Băncii Agricole SA;

  3. Dosarul penal nr.754/D/P/2006 – privind constituirea Băncii de Investiţii şi Dezvoltare (BID) SA;

  4. Dosarul penal nr.34/D/P/2005 – privind falimentul Băncii Române de Scont", preciza Ministerul Public.

Din analiza de ansamblu a dosarelor a rezultat că parcursul procesual al acestora este similar, fiind identificate numeroase încălcări ale normelor de procedură, dispoziţii repetate de disjungere a cauzei cu privire la unele persoane cercetate şi soluţii atipice pentru practica organelor judiciare.

În urma corelării datelor deţinute de Ministerul Public au reieşit dispoziţii date de procurorii George Bălan şi Marcel Sâmpetru în cazul lui Sorin Ovidiu Vîntu.

Acum, procurorii George Bălan şi Marcel Sâmpetru au revenit în atenţia publică. Ei sunt cercetaţi de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), care au început urmărirea penală împotriva lor pentru complicitate, respectiv institgare la folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite. Alături de ei mai este învinuit şi şeful Serviciului de Informaţii şi Protecţie Internă (SIPI) Ilfov, Vlad Mihai.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici