CSM motivează respingerea procurorilor Ioan Irimie şi Tiberiu Niţă

Consiliul Superior al Magistraturii a transmis, luni, ministrului Justiţiei hotărârile de respingere a candidaturilor pentru funcţiile de procuror general al României şi şef al DNA, pe Ioan Irimie acuzându-l că nu cunoaşte instituţiile UE, iar pe Tiberiu Niţu că are o rezistenţă scăzută la stres.

912 afișări
Imaginea articolului CSM motivează respingerea procurorilor Ioan Irimie şi Tiberiu Niţă

CSM motivează respingerea procurorilor Ioan Irimie şi Tiberiu Niţă (Imagine: Octav Ganea/Mediafax Foto)

"Consiliul Superior al Magistraturii a transmis ministrului Justiţiei hotărârea 422 şi hotărârea 423 a Secţiei pentru Procurori din 22 noiembrie 2012, privind avizarea negativă a propunerilor de numire în funcţiile de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie", informează, luni, CSM.

CSM motivează respingerea lui Niţu: Autocontrol scăzut, rezistenţă redusă la stres, irascibilitate

"Din analiza planului de management şi din răspunsurile la întrebările adresate de membrii Secţiei pentru procurori, rezultă ca modalităţile de înlăturare a vulnerabilităţilor identificate sunt tratate la modul general, soluţiile implică majoritar modificări legislative şi nu sunt fundamentate pe studii şi analize privind eficacitatea sistemului  judiciar, un exemplu edificator în acest sens fiind necunoaşterea studiilor de impact  referitoare la noile coduri.  De  altfel, la majoritatea întrebărilor  adresate  de Secţia pentru  procurori, domnul procuror a evitat răspunsurile directe şi concrete", se arată în decizia Secţiei pentru procurori a CSM transmisă Ministerului Justiţiei.

CSM îi mai reproşează lui Niţu faptul că din proiectul său de management lipseşte "cu desăvârşire" orice perspectivă asupra "modului în care Ministerul Public se înscrie în sinergia instituţională, respectiv orice viziune asupra relaţionării cu celelalte instituţii implicate direct sau indirect în actul de  justiţie".

În opinia membrilor Secţiei pentru procurori a CSM, Tiberiu Niţu nu a identificat măsuri imediate şi concrete care "să conducă  la acţiuni relevante care să-l evidenţieze profesional, cum ar fi un dosar important  sau o acţiune de  anvergură de-a lungul carierei de procuror".

Tiberiu Niţu mai este criticat şi pentru că, deşi  recunoaşte că măsura  delegării procurorilor  de  la parchetele de la nivelele superioare la parchetele de la nivelele inferioare, în vederea preluării de dosare, nu are un rezultat scontat, propune această măsură în locul uneia deja existente, care şi-a dovedit eficienţa.

Secţia pentru procurori a CSM mai susţine că, în perioada în care Niţu a coordonat activitatea Secţiei de urmărire penală şi criminalist:ică din cadrul Parchetului  ICCJ, nu  s-a
înregistrat  niciun  dosar  finalizat prin  rechizitoriu  în materia  conflictului  de  interese, corupţiei  sau  evaziunii  fiscale, domenii considerate prioritar majore ale Ministerului Public. În opinia CSM, aceasta denotă "lipsă de performanţă şi neimplicare în exercitarea atribuţiilor manageriale".

Membrii CSM mai apreciază că Tiberiu Niţu "a oferit răspunsuri vagi" din perspectiva de ordonator principal de credite.

"În  ceea  ce  priveşte  criteriul  de  evaluare  referitor  la  cunoştintele  specifice funcţiei pentru care s-a propus de către ministrul Justitiei avizarea numirii, Secţia pentru  procurori reţine că domnul  Niţu Tiberiu-Mihail nu a dat dovadă de iniţiativă în modernizarea managementului  Ministerului  Public   sau   în   abordarea   strategică   a conducerii acestuia, o evaluare şi o analiză a regulamentelor care guvernează act:ivitatea Direcţiei Naţionale  Anticorupţie,  Direcţiei  de  Invest:igare  a   Infracţiunilor    de Criminalitate Organizată şi Terorism şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie  şi Justiţie  lipsind  cu  desăvârşire", scriu membrii Secţiei pentru procurori a CSM. 

Ei mai spun că Niţu nu a demonstrat cunoştinţe solide privind act:ivitatea concretă a procurorilor din cadrul Parchetului ICCJ, susţinând că acesta nu cunoaşte "gradul   de  încărcătură  al dosarelor/procuror la nivelul Parchetului ICCJ şi nici gradul de recuperate a prejudiciilor".

"Din desfăşurarea interviului, s-au sesizat  în privinţa  candidatului un autocontrol  scăzut, o rezistenţă  scăzută  la   stres, irascibilitate,  o scăzută capacitate de mobilizare  şi adaptare la interviu, precum  şi o spontaneitate redusă. Secţia pentru  procurori  mai reţine că domnul  Niţu  Tiberiu-Mihail a refuzat  să răspundă  la  anumite  întrebări  relevante pentru  conturarea  profilului de  candidat şi a disponibilităţii la efort,  edificator  în  acest  sens  fiind  evitarea  lămuririi  unor  aspecte privind  experienţa profesională, în  contextul  în  care i s-au  solicitat exemple privind acţiuni relevante care să-l evidenţieze profesional cum ar fi un dosar important sau o acţiune de anvergură de-a lungul carierei de procuror", se arată în decizia de respingere a nominalizării lui Niţu.

Concluzia Secţiei pentru procurori este că Niţu "nu întruneşte  condiţiile şi exigenţele necesare funcţiei de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Just:iţie, nu doar din punctul de vedere al lipsei  unei viziuni  strategice asupra  managementului  Ministerului  Public,  dar şi din  perspect:iva structurii de personalitate, respect:iv a abilităţii de a relaţiona cu personalul, de a empat:iza şi de  a  reuşi  mot:ivarea şi mobilizarea  acestuia  în  vederea  participării  la  realizarea obiect:ivelor Ministerului Public, toate pe fondul unei rezistenţe scăzute la stres şi al unei disponibilităţi. limitate la efort susţinut".

CSM: Irimie a a avut capacitate scăzută de adaptare la condiţiile interviului pentru şefia DNA

Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) afirmă în decizia prin care a emis aviz negativ candidaturii procurorului clujean Ioan Irimie, pentru funcţia de şef la DNA, că acesta a avut o capacitate scăzută de adaptare la condiţiile interviului.

CSM îi reproşează lui Irimie furnizarea unor răspunsuri parţiale, uneori eronate, precum şi neîntrunirea "abilităţilor necesare exercitării funcţiei atât la nivelul cunoştinţelor teoretice, cât şi al deprinderilor practice privind managementul, comunicarea şi principiile care guvernează activitatea procurorilor" din cadrul DNA, cât şi din punct de vedere conceptual, respectiv al viziunii integritate asupra structurii pentru care a candidat.

Ioan Irimie are o vechime în funcţia de procuror de 33 de ani, patru luni şi 21 de zile, obţinând la ultima evaluare a activităţii profesionale calificativul "foarte bine" şi nefiind sancţionat disciplinar în ultimii trei ani (anterior anului 2005, magistraţii erau evaluaţi anual, iar prin modificările aduse de fostul ministru Monica Macovei, aceştia sunt evaluaţi din trei în trei ani-n.r.).

Din analizarea proiectului privind exercitatea atribuţiilor specifice funţiei de procuror şef al Direţiei Naţonale Anticorupţie având în vedere răspunsurile oferite de procurorul Ioan Irimie la întrebările adresate de membri ai Secţiei pentru procurori a CSM în raport cu criteriile de evaluare, s-au constatat următoarele: "procurorul Ioan Irimie nu cunoaşte instituţiile Uniunii Europene, facând confuzie între instituţii atât sub aspect organizatoric, cât şi din punct de vedere al atribuţiilor şi al relaţiilor cu alte organizaţii sau instituţii naţionale ori europene", arată CSM în motivarea deciziei de respingere a candidaturii lui Irimie pentru postul de şef al DNA.

În acest sens, CSM spune că "se reţine confundarea Consiliului Europei cu Comisia Europeană, respectiv a evaluarilor la care România este supusă în cadrul Mecanismului instituit de Grupul de state impotriva corupţiei (GRECO) cu Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV), respectiv evaluarile la care România este supusă de către Comisia Europeană".

Totodata, susţine CSM, se observă şi cunoaşterea lacunară a realităţilor instituţionale ale DNA de către candidat, ţinând seama, de exemplu, de lipsa unui răspuns satisfăcător privind rolul Direcţiei în cadrul Grupului GRECO, precum şi de lipsa unei prezentări coerente şi detaliate a modalităţilor concrete de colaborare cu Ministerul Justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii, Parlamentul României, Ministerul Finanţelor Publice şi alte instituţii publice, inclusiv cu Serviciul Român de Informaţii sau alte structuri informative specializate.

"Referitor la capacitatea de analiză, sinteză, previziune, strategie şi planificate pe termen scurt, mediu şi lung, la capacitatea de organizare, la identificarea unor eventuale disfuncţii şi vulnerabilităţi, precum şi a soluţiilor propuse pentru prevenirea şi înlăturarea acestora, dar şi a propunerilor pentru îmbunătăţirea activitaţii manageriale a DNA, Secţia pentru procurori a CSM reţine că Ioan irimie dovedeşte o lipsă de viziune managerială privind organizarea şi eficientizarea Direcţiei", scrie CSM în motivarea deciziei sale.

Irimie nu a convins prin expunerea sa cum ar putea pune în practică obiectivele pe care şi le-a propus, cum ar fi resursele umane.

În opinia CSM, incompleta aprofundare a specificului instituţiei s-a evidenţiat, de exemplu, şi în faptul că în proiectul său a reţinut drept vulnerabilitate "instabilitatea cadrului legislativ", aceasta în condiţiile în care DNA nu s-a confruntat cu aşa ceva, nici referitor la incriminarea infracţiunilor de corupţie sau conexe (ultima modificare datând din primavara anului 2007) nici referitor la cadrul funcţional al instituţiei. Totodată, referitor la statutul magistratului, Irimie a afirmat că o soluţie potrivită ar fi ca procurorii să se bucure de inamovibilitate (procurorii se bucură de stabilitate, judecătorii fiind cei care sunt inamovibili-n.r.), fapt ce denotă o cunoaştere deficitară a acestei instituţii, mai notează CSM.

În ce priveşte capacitatea de comunicare, de relaţionare şi în legătură cu rapiditatea în luarea deciziilor, CSM apreciază că Irimie nu dovedeşte abilităţi în domeniul bunelor relaţii cu mass-media şi al transparenţei şi nici preocupări în ceea ce priveşte îmbunătăţirea imaginii publice a instituţiei. De altfel, Irimie, în opinia CSM, a demonstrat incapacitatea de a lua decizia potrivită în ce priveşte modul de reacţie al şefului instituţiei într-o prezumtivă situaţie în care asupra unuia dintre procurorii structurii s-ar exercita presiuni.

CSM mai notează că Irimie nu s-a evidenţiat prin întocmirea unui număr corespunzător de rechizitorii în cauzele de corupţie instrumentate, astfel cum rezultă din situaţia privind volumul de activitate al acestuia pentru perioada în care şi-a desfăşurat activitatea în cadrul Parchetului Naţional Anticorupţie, respectiv în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în ultimul an de activitate în cadrul DNA (condusă de Daniel Morar-n.r.) procurorul neîntocmind niciun rechizitoriu.

Ioan Irimie a fost audiat în 22 noiembrie de Secţia pentru procurori a CSM, iar avizul acesteia este consultativ, decizia finală revenindu-i preşedintelui Traian Băsescu.

Consiliul Superior al Magistraturii a transmis, luni, ministrului Justiţiei hotărârile de respingere a candidaturilor pentru funcţiile de procuror general al României şi şef al DNA, pe Ioan Irimie acuzându-l, între altele, că nu cunoaşte instituţiile UE, iar pe Tiberiu Niţu că are o rezistenţă scăzută la stres.

Cine te reprezintă? Află totul despre politicienii aflaţi în funcţii publice!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici