Cum sunt apărate de lege femeile hărţuite

Pe hârtie, în România, femeile sunt protejate prin lege de abuzuri, de orice fel, de hărţuire ori ameninţări. În practică însă, problema este că puţine ştiu de această lege ori, în alte cazuri, poliţiştii nu au pârghiile necesare pentru a strânge dovezile ori pentru a-i sancţiona pe cei care o încalcă.

Loredana, femeia înjunghiată mortal în timp ce se afla la serviciu într-un magazin de haine de pe Calea Victoriei din Capitală, era una dintre persoanele care s-au confruntat cu situaţii de hărţuire. În decembrie 2015 a mers la Poliţie pentru a-şi reclama fostul iubit, acum suspectat de uciderea ei, pentru că o hărţuia. De la momentul înregistrării plângerii a mai făcut alte două apeluri la 112 în care a cerut ajutorul poliţiei pe motiv că era urmărită de fostul său partener.

Cei doi au fost chemaţi la poliţie pentru audieri, dar s-au contrazis în declaraţii, fiind cuvântul unuia împotriva celuilalt. Femeia a sfârşit ucisă cu multiple lovituri de cuţit, iar fostul iubit reţinut ca principal suspect. La aproape cinci luni de la momentul sesizării, dosarul de hărţuire se află la Parchet, fiind trimis aici de poliţişti fără dovezi suficiente care să poată demonstra actele de hărţuire asupra Loredanei.

"Pentru ca fapta să meargă cu propunere de trimitere în judecată era nevoie de mai multe probe, femeia şi poliţiştii nu au identificat suficiente dovezi. Decizia aparţine însă procurorului, el poate întoarce propunerea", au declarat oficiali în Poliţia Capitalei pentru MEDIAFAX.

Statisticile Poliţiei arată că în ultimii ani s-au înmulţit cazurile de crime comise la fel ca cea de joi. La începutul acestui an, la Constanţa, o femeie a fost ucisă cu 22 de lovituri de cuţit de fostul iubit , recidivist, care făcuse o obsesie pentru ea. Şi în acest caz, victima avea plângeri depuse pentru hărţuire, dar nu ceruse un ordin de restricţie. În octombrie 2015, o femeie din Vaslui, a fost ucisă cu o baionetă de fostul soţ pe care îl acuzase de violenţă şi împotriva căruia ceruse un ordin de restricţie. Un caz extrem de mediatizat este cel din 2012, de la coaforul Perla, din Bucureşti, atunci când un fost poliţist a împuşcat opt persoane, ucigându-şi şoţia şi o colegă de-a ei.

"Infracţiunea fiind pedepsită foarte uşor, puţini sunt cei care promovează dosarul în instanţă, pentru că de cele mai multe ori ei se împacă. Nici femeia nu este foarte hotărâtă, considerând că dacă anunţă poliţia e suficient. Când poliţiştii îl atenţionează pe cel acuzat, atunci fie acesta se opreşte să mai comită fapta în sine, fie mai rău se întărâtă. Au fost situaţii când a primit citaţia acasă şi s-a dezlănţuit iadul", a declarat Dan Antonescu, specialist criminolog, pentru MEDIAFAX.

Femeia găsită, joi, înjunghiată refuzase să completeze o cerere pentru eliberarea unui ordin de restricţie. De la momentul decembrie 2015, când a depus plângerea, apropiaţii susţin că a reluat relaţia cu cel care o hărţuise.

“O stare de instabilitate. Relaţiile de genul asta au în natura lor momentul de criză care descarcă relaţia şi apoi momentul de recuperare pasională. Agresorul nu este văzut de victimă neapărat drept un om rău. De multe ori ajung să facă plângere doar pentru că nu mai pot face altceva”, a declarat psihiatrul Gabriel Diaconu

Specialiştii spun că acel ordin de protecţie nu protejează în realitate, în ţara noastră. Statisticile arată că într-una din trei situaţii încălcările de ordin au urmare penală.

"Se aşteaptă ca simplul mers la Poliţie să descurajeze agresorul, ceea ce pe termen scurt se întâmplă -două, trei săptămâni. Oamenii care bat, agresează, hărţuie -tot ce ştim despre ei, ştim în momentul în care deja încalcă legea. Asta este un eşec de model ", a mai precizat Gabriel Diaconu.

Pentru cei care încalcă un ordin de restricţie, Codul Penal prevede o pedeapsă între o lună şi un an de închisoare sau amendă. Specialiştii susţin însă că mulţi se feresc să ajungă până acolo şi din cauza timpului lung de aşteptare. Potrivit datelor, timpul mediu de înfăţişare la încălcarea ordinului de restricţie este de şase luni până la proces.

Citeşte şi: Sondaj IRES: Sărbătoare comună a Paştelui ortodox cu cel catolic, dorită de 68% dintre români

Citeşte şi: PAŞTE 2016: Nouă spitale vor asigura servicii medicale de urgenţă de 1 şi 2 mai, în Bucureşti

Citeşte şi: PAŞTE 2016: Mai multe biserici, obligate să vândă 40.000 de lumânări în perioada Sărbătorilor Pascale

Citeşte şi: PAŞTE 2016: Luptători de la trupele speciale ale Poliţiei fac misiuni de patrulare, de sărbători, în Capitală