Curtea Constituţională amânat sesizarea partidelor din opoziţie referitoare la sistemul public de pensii şi dezbaterea sesizării privind legea pentru prevenirea evaziunii fiscale

CCR au amânat, miercuri, sesizarea de neconstituţionalitate a PNL şi USR asupra Legii privind sistemul public de pensii. Opoziţia a precizat că legea este supusă „unui dublu standard” privind persoanele care urmează să beneficieze de pensie de invaliditate.

503 afişări
Imaginea articolului Curtea Constituţională amânat sesizarea partidelor din opoziţie referitoare la sistemul public de pensii şi dezbaterea sesizării privind legea pentru prevenirea evaziunii fiscale

Curtea Constituţională amânat sesizarea PNL şi USR privind sistemul public de pensii

Judecătorii constituţionali au amânat dezbaterea sesizării pentru data de 27 februarie.

Obiecţia de neconstituţionalitate a Legii privind sistemul public de pensii, obiecţie formulată de un număr de 83 de deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal şi al Uniunii Salvaţi România”, s-a aflat pe ordinea de zi a CCR.

PNL şi USR au înaintat, pe 27 decembrie, la CCR sesizarea de neconstituţionalitate asupra Legii privind sistemul public de pensii.

Opoziţia a precizat că legea este supusă „unui dublu standard” privind persoanele care urmează să beneficieze de pensie de invaliditate.

„Dispoziţiile criticate ca fiind neconstituţionale privesc condiţionarea dreptului la pensie al angajatului de îndeplinirea de către angajator a obligaţiei fiscale de achitare a contribuţiilor reţinute angajatului prin stopaj la sursă. Astfel, este deschisă posibilitatea încălcării dreptului constituţional la pensie al angajatului, fără ca acest lucru să fie determinat de neîndeplinirea unei obligaţii aflată în sarcina angajatului.”, se arată în sesizarea Opoziţiei trimisă la CCR.

De asemenea, PNL şi USR au subliniat că „este instituită o discriminare nejustificată între persoanele cu dizabilităţi care urmează să beneficieze de pensie, fiind aplicată o măsură de reducere a stagiului de cotizare minim doar pentru o anumită categorie de persoane şi nu pentru toţi cetăţenii cu nevoi speciale”.

Mai mult, cei din Opoziţie au precizat că noua legea pensiilor este supusă „unui dublu standard” privind persoanele care urmează să beneficieze de pensie de invaliditate.

„În plus, este instituită o condiţie obligatorie pentru persoanele care urmează să beneficieze de pensie de invaliditate de a îndeplini un stagiu minim de cotizare de minimum 15 ani, fapt care generează situaţii în care persoanele în cauză sunt discriminate şi supuse unui dublu standard.”, potrivit sursei citate.

De altfel, PNL şi USR au subliniat că legea este neconstituţională întrucât nu respectă principiul legalităţii.

„Dispoziţiile art. 25 din Legea privind sistemul public de pensii sunt neconstituţionale pentru că încalcă dispoziţiile art.1 alin.(5) din Constituţia României referitor la principiul legalităţii, întrucât norma criticată nu respectă dispoziţiile art. 3 alin. (1) lit. a, şi ale art.52 din Legea nr.263/2010 privind sistemul public de pensii care asigură condiţii superioare privind stabilirea dreptului la pensie unor categorii sociale de cetăţeni români raportat la dispoziţiile legale criticate cât şi dispoziţiile art. 80 alin.(1) din Legea nr.227/2010 privind Codul Fiscal.”, se arată în sesizarea Opoziţiei către CCR.

În acest sens, Opoziţia a argumentat motivele de neconstituţionalitate ale legii, respectiv că „plătitorii de salarii şi de venituri asimilate salariilor au obligaţia de a calcula şi de a reţine impozitul aferent veniturilor fiecărei luni la data efectuării plăţii acestor venituri, precum şi de a-l plăti la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc aceste venituri. (...) Prin urmare, cei care au obligaţia de a calcula, reţine, declara şi plăti contribuţiile de asigurări sociale sunt plătitorii de venituri, angajatorii, conform legii nr.227/2015 privind Codul fiscal şi nu salariatul, titular al dreptului la pensie.”

De altfel, Opoziţia a adăugat că şi dispoziţiile art.53 din Legea privind sistemul public de pensii sunt neconstituţionale deoarece încalcă dispoziţiile art.16 şi ale art.50 din Constituţia României care face referire la toate persoanele cu dizabilităţi care se bucură de protecţie specială din partea statului român

„În conformitate cu dispoziţiile art.50 din Constituţia României toate persoanele cu dizabilităţi se bucură de protecţie specială din partea statului român. Acest drept fundamental are eficienţă juridică dacă protecţia este acordată tuturor cetăţenilor aflaţi într-o situaţie specială din punct de vedere al capacităţii lor de a se integra în societate şi de a-şi folosi abilităţile în scopul realizării acestei integrări. Protecţia specială este instituită şi în scopul compensării prin mecanisme legale a imposibilităţii sau posibilităţii reduse de integrare pe piaţa muncii, în scopul asigurării mijloacelor materiale necesare realizării nivelului de trai decent, drept garantat de art.47 din Constituţia României.”, potrivit seziării Opoziţiei.

PNL şi USR au subliniat că prin condiţionarea acordării dreptului la pensia de invaliditate de realizarea stagiului minim de cotizare de 15 ani contravine Constituţiei.

„În speţă, prin condiţionarea acordării dreptului la pensia de invaliditate de realizarea stagiului minim de cotizare de 15 ani, se poate ajunge la situaţia discriminatorie în care o persoană care şi-a pierdut capacitatea de muncă cu o lună înaintea îndeplinirii acestei condiţii, din motive ce nu-i sunt imputabile, să nu mai beneficieze de pensia de invaliditate şi nici măcar de pensia pentru limită de vârstă, la împlinirea vârstei standard de pensionare.” potrivit sesizării la Curtea Constituţională.

Camera Deputaţilor a aprobat, pe 19 decembrie, Legea pensiilor, după ce deputaţii au admis, în plenul de marţi un amendament al UDMR, iniţial respins de Comisia de muncă, care prevede că cei care suferă de handicap grav se pot pensiona la realizarea unei treimi a stagiului complet de cotizare. Proiectul a fost votat cu 193 de voturi ”pentru”, unul ”împotrivă” şi 14 abţineri. Patru deputaţi nu şi-au exercitat dreptul de a vota.

CCR a amânat dezbaterea sesizării privind legea pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale

CCR a amânat, miercuri, sesizarea PNL, PMP şi USR privind neconstituţionalitatea legii pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, care prevede ca dacă unul dintre inculpaţi achită prejudiciul integral plus 20%, toţi acuzaţii scapă de urmărirea penală.

Judecătorii constituţionali au amânat dezbaterea sesizării pentru 13 martie.

Deputaţii PNL, PMP şi USR au sesizat pe 27 decembrie Curtea Constituţională asupra modificării aduse Legii 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, considerând că acestea încurajează astfel de fapte.

Potrivit sesizării la CCR, prin modificările aduse legii se creează un cadru juridic "privilegiat" în cazul persoanelor care săvârşesc infracţiuni de evaziune fiscală, "de natură a încuraja astfel de fapte antisociale şi nu de a descuraja evaziunea fiscală, respectiv prejudicierea statului şi, implicit, a contribuabililor".

Deputaţii au adoptat pe 19 decembrie iniţiativa cu 188 voturi "pentru", 38 "împotrivă" şi trei abţineri.

„În cazul săvârşirii unei infracţiuni de evaziune fiscală prevăzute la art. 8 şi 9, dacă, în cursul judecăţii până la terminarea cercetării judecătoreşti, inculpatul va acoperi integral prejudiciul produs prin comiterea faptei, majorat cu 20% din baza de calcul, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile, instanţa va dispune, o singură dată, pedeapsa amenzii penale”, prevede proiectul legislativ.

De asemenea, iniţiativa prevede că „în cazul săvârşirii unei infracţiuni de evaziune fiscală prevăzute la art. 8 şi 9, dacă, în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, până la primul termen de judecată, inculpatul va acoperi integral prejudiciul produs prin comiterea faptei, majorat cu 20% din baza de calcul, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile, se va dispune, o singură dată, renunţarea la urmărirea penală.În cazul săvârşirii unei infracţiuni de evaziune fiscală prevăzute la art. 8 şi 9, dacă, în cursul judecăţii până la terminarea cercetării judecătoreşti, inculpatul va acoperi integral prejudiciul produs prin comiterea faptei, majorat cu 20% din baza de calcul, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile, instanţa va dispune, o singură dată, pedeapsa amenzii penale”.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici