Criza de la Barajul Paltinu scoate la iveală dezastrul barajelor din România: sute neautorizate, fără proprietar

Aceste baraje se aflau la momentul întocmirii raportului, încă din 2023, într-o stare accentuată de degradare, abandonate sau cu probleme la echipamentele hidromecanice.

În raportul de audit al performanței privind evaluarea eficienței și eficacității programelor, acțiunilor și măsurilor întreprinse pentru prevenirea riscului de inundații despre care a scris pentru prima dată antena3.ro, se arată că din totalul de 2.013 baraje, un număr de 983 baraje aveau autorizație de funcționare în condiții de siguranță, 221 baraje aveau autorizația de funcționare în condiții de siguranță expirată și un număr de 809 nu au fost autorizate vreodată.

La nivelul anului 2021 au fost identificate 121 baraje încadrate în categoria de importanță C și D, pentru care nu există sau nu este cunoscut un proprietar sau administrator legal.

Se reia de vineri seara furnizarea apei în Prahova. Apa nu este de băut

Moș Nicolae se apropie: diseară copiii își pregătesc ghetuțele. Tradițiile și obiceiurile dedicate Sfântului Nicolae

„Barajele care nu numai că nu au autorizație de funcționare în condiții de siguranță, dar nici nu beneficiază de lucrări de întreținere și reparații, aflate într-o stare accentuată de degradare, abandonate sau cu probleme la echipamentele hidromecanice, din administrarea altor deținători, sau chiar fără un proprietar sau administrator legal cunoscut pot reprezenta pericol la viituri, în funcție de starea acestora, cu riscul unor accidente cu efecte negative asupra siguranței populației și bunurilor din zonă”, se arată în raport.

În cazul digurilor de apărare împotriva inundațiilor situația era și mai gravă. Curtea de Conturi a descoperit că nu există nicio autorizație de funcționare în condiții de siguranță, una dintre cauze fiind lipsa atestării experților care să evalueze starea de siguranță în exploatare a acestora

Lipsă de specialiști

Raportul Curții de Conturi evidențiază o criză de personal în domeniul hidrotehnic, fapt ce adus la slaba verificare a exigențelor de performanță în materie de siguranță.

Conform raportului, în domeniul elaborării și omogenizării normelor privind așezările umane, inclusiv zonele expuse la inundații, au fost întreprinse acțiuni semnificative, însă activitatea privind verificarea modului de respectare a acestor norme este afectată de numărul redus de personal cu atribuții de control în acest domeniu.

„Lipsa acută de specialiști în domeniul hidrotehnic conduce la imposibilitatea  aplicării, conformării și respectării în integralitate a măsurilor și responsabilităților privind evaluarea stării de siguranță în exploatare, verificarea respectării exigențelor de performanță referitoare la siguranță și comportarea în timp a construcțiilor”, se precizează în document.

Comunicare defectuoasă

Raportul Curții de Conturi a mai dezvăluit disfuncționalități în privința de comunicării și colaborarea defectuoasă cu autoritățile locale.

„Deși sistemul de management al situațiilor de urgență este organizat în mod corespunzător din punct de vedere procedural în cadrul entităților auditate, în asigurarea fluxului informațional-decizional poate exista riscul să apară unele disfuncționalități generate fie de inexistența unei infrastructuri eficiente în ceea ce privește comunicarea internă și interinstituțională, fie de comunicarea și colaborarea defectuoasă cu autoritățile locale (neîncadrarea în termenul de transmitere a documentelor conform dispozițiilor legale, formatul acestora, colaborarea greoaie etc.)”

Prin urmare, activitățile de planificare și asigurare integrată a coordonării operaționale a capabilităților implicate în acțiunile de intervenție operativă pentru riscul de inundații, prevăzute în Concepția națională de răspuns în caz de inundații, ar putea fi afectate.

„Atât echipamentele de avertizare/alarmare a populației, cât și mijloacele tehnice de intervenție trebuie să fie asigurate la un nivel adecvat din punct de vedere al necesarului estimat, astfel încât să facă față noilor provocări generate de fenomenele hidrometeorologice periculoase”, se menționează în raport.

Și activitățile de evaluare a pagubelor derulate după trecerea fenomenului de inundații sunt afectate tot de insuficiența personalului de specialitate pentru evaluarea tehnică a pagubelor înregistrate în urma inundațiilor, precum și de lipsa unei metodologii unitare la nivel național de evaluare a pagubelor rezultate în urma producerii unor situații de urgență.