Deţinuţii politic şi deportaţii ar putea fi despăgubiţi cu 24.000/18.000 euro pe an de executare

Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a avut, miercuri, pe ordinea de zi, propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989.

Comisia a înfiinţat un grup de lucru care a dezbătut punerea în acord a reglementării actuale, respectiv a Legii 221/2009 cu prevederile din decizia CC, care a declarat această reglementare ca fiind neconstituţională.

Grupul de lucru a dezbătut şi propus, în urma discuţiilor avute cu reprezentanţii asociaţiilor foştilor deţinuţi politici şi asociaţiilor celor deportaţi, o serie de amendamente convenite şi de Comisia juridică a Camerei.

Astfel, s-a propus, în primul rând, stabilirea unui cuantum de cel mult 24.000 de euro pe an de închisoare şi de cel mult 18.000 de euro pentru fiecare an de deportare, beneficiarii urmând a fi cei cărora li s-au aplicat condamnări cu caracter politic sau au fost deportaţi, precum şi soţul supravieţuitor.

De asemenea, s-a propus stabilirea unei perioade de trei ani în care se poate introduce o nouă acţiune în constatarea drepturilor de către foştii deţinuţi politici sau de către cei deportaţi, precum şi eşalonarea pe patru ani a sumelor ce urmează a fi plătite acestora.

Deputatul PNL Gabriel Andronache a precizat, după şedinţa Comisiei juridice, că nu există temerea privind apariţia unor noi probleme de neconstituţionalitate, având în vedere că între timp a apărut decizia pilot a CEDO care recomandă introducerea în materia despăgubirilor a unor plafoane maximale, astfel încât acestea să şi poată fi plătite.

"Din punctul meu de vedere şi al grupului PNL, această reglementare trebuie adoptată. E vorba despre oameni care au suferit pentru România şi au dreptul la aceste despăgubiri. Guvernul trebuie să găsească bani. Cel puţin până acum avem puncte de vedere scrise de la Ministerul Justiţiei, care în mare parte e de acord cu amendamentele propuse, de la Ministerul de Finanţe, care s-a pronunţat în favoarea acestei reglementări. Din ce ştiu, chiar premierul s-a pronunţat pentru adoptarea unei astfel de reglementări, sper să se ţină de cuvânt", a spus Andronache.

El a arătat că, în opinia sa, această reglementare va fi supusă în câteva săptămâni votului plenului Camerei Deputaţilor, care este Cameră decizională.

"Eu cred că în următoarele săptămâni această reglementare va ajunge la plen, urmând ca plenul să se pronunţe şi, ulterior, să meargă la promulgare. Chestiunea aceasta depinde de consultările care vor mai avea loc săptămâna viitoare cu Consiliul Legislativ şi, ulterior, va fi adoptată de Comisie şi transmisă către plen", a spus Andronache.

În şedinţa Comisiei juridice s-a precizat că amendamentele propuse vor fi discutate în prealabil cu Consiliul Legislativ, pentru a se evita o nouă problemă de constituţionalitate, urmând ca în urma acestor discuţii să se facă raportul de adoptare care va fi supus votului plenului.

La rândul său, deputatul PPDD Luminiţa Adam şi-a expus, după şedinţa Comisiei, îndoiala că această reglementare va fi aplicată curând.

"Eu îmi doresc să se aplice cât mai repede. Dacă stăm să ne gândim la cât de mult s-au discutat problemele acestei legi, la cât de mult a fost ea amânată, cât de greu am reuşit să o aducem azi pe ordinea de zi, nu cred că se va aplica prea curând. Cred că cei de la putere, guvernanţii, vor găsi o modalitate să mai amâne puţin pentru că eu nu sunt convinsă că au banii necesari pentru a aplica în mod real această lege", a spus Luminiţa Adam, care a arătat că legea se află de patru ani în comisie şi nu s-a întâmplat, până acum, nimic.

Ea a mai spus că, din experienţa sa, un proces în astfel de cazuri ar dura maximum trei ani, durata depinzând foarte mult de gradul de ocupare a instanţelor.

"Oricum e ceva de durată, nu e ceva care se poate aplica de mâine. Am senzaţia că suntem cinici, că suntem răi. În loc să-i respectăm şi să ne uităm la ei ca la nişte eroi, noi îi purtăm acum prin comisii şi facem discuţii", a spus Luminiţa Adam.

La şedinţa comisiei au fost prezenţi şi reprezentanţi ai deţinuţilor politici şi ai persoanelor deportate. Ei eu susţinut că în prezent mai trăiesc aproximativ 3.000 de foşti deţinuţi politic sau deportaţi.

"Nu putem lua de la capăt de fiecare dată şi să repunem pe tapet cele trei-patru proiecte de lege. Parlamentul ne nesocoteşte, umilindu-ne mai mult decât au făcut cei care ne-au bătut şi înfometat în urmă 50-60 de ani. E umilitor ce se întâmplă cu noi", a spus unul dintre foştii deţinuţi politic prezent la discuţii.