Director Evidenţa Persoanelor: Începând cu 3 august 2021, se va călători în UE doar cu noile buletine electronice

„Noua carte electronică de identitate va cuprinde un cip, care va avea imaginea persoanei şi imaginea a două amprente, condiţii fiind impuse de regulamentul Uniunii Europene 1857/2019 - intrat în vigoare 2 august 2019 şi se va aplica direct începând cu 3 august 2021. (...) La momentul respectiv, statul român, ca orice stat membru în UE care emite documente de identitate propriilor cetăţeni va fi obligat să emită acte de identitate în noul format”, a declarat pentru MEDIAFAX directorul Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date (DEPABD), Cătălin Giulescu.

Potrivit acestuia, noua carte electronică le va permite cetăţenilor să se autentifice, de la distanţă, în sistemele informatice ale administraţiei publice, pentru a accesa toate serviciile. Buletinul va fi de dimensiunile unui card bancar.

„Nu contează că soliciţi eliberarea unei autorizaţii, soliciţi eliberarea unui certificat, a unei adeverinţe, vrei să inmatriculezi o maşină, vrei să te înscrii la şcoală, la un curs, să-ţi înscrii copilul la şcoală. Acestea pot fi făcute de la distanţă, de acasă. De la calculatorul tău. Te loghezi în sistem, iar sistemul informatic de evidenţa persoanelor îţi va certifica identitatea”, mai precizează Giulescu.

Documentul nu este obligatoriu, potrivit proiectului Ministerului de Interne, însă în viitor fără ele nu se va mai putea călători în afara României.

„Există o parte a societăţii româneşti care nu îşi doreşte document cu cip. Pentru această parte, proiectul stabileşte faptul că se poate admite această carte de identitate simplă, adică fără cip electronic. Totuşi, această carte de identitate simplă nu îţi va permite să mai călătoreşti în afara României. Începând cu 3 august 2021, cetăţeanul român va putea călători în UE doar în baza noilor documente de identitate emise pe noul format sau în baza unei cărţi emise până la data de 2 august 2021. Adică cele care sunt emise vor putea fi utilizate până la expirarea lor”, mai explică directorul DEPABD.

Chiar dacă acest card va funcţiona şi ca un card de sănătate, acesta nu va conţine grupa sanguină sau alte detalii privind istoricul bolilor deţinătorului. Cu noul buletin cetăţenii se vor putea autentifica exact aşa cum o fac în cabinetele medicale cu cardurile de sănătate.

„În mare măsură, (buletinul, n.r.) va cuprinde datele de identitate ale persoanelor, numele, prenumele, luăm în calcul şi numele părinţilor. Semnătura olografă va fi înscrisă pe document întrucât este cerută de cetăţenii care locuiesc sau călătoresc în afara României. În spaţiul estic, este utilizată această semnătură olografă. Va fi pe document”, mai spune sursa citată.

În România, liniile de producţie deja există de aceea, la nivel de principiu, nu vor fi implicate instituţii private.

„În momentul acesta, documentul nostru de identitate este confecţionat după tehnologia anilor 90, adică este considerat a fi cel printre cele mai vulnerabile document din UE. Vom avea o securitate sporită a informaţiilor, vom utiliza tehnologii de ultimă oră astfel încât să avem acelaşi nivel precum statele din UE. (...) Compania naţională Imprimeria Naţională va produce blanchetele, adică acel material cu cip inserat. Personalizarea, adică înscrierea datelor pe document şi în cip, se va realiza la Centrul Naţional Unic de personalizare a paşapoartelor din cadrul Direcţiei generale a Paşapoartelor”, mai explică specialistul.

La rândul său Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, a spus că nu vor fi trimise poziţii către Ministerul de Interne, în cadrul dezbaterii publice.

„Au fost voci din anumite cercuri monahale, dar niciodată poziţia Bisericii nu a fost contrară unor asemenea lucruri. Răspunsul meu este că nu există o poziţie contrară a Bisericii faţă de această problemă. Nu avem în vedere să trimitem (n.r. puncte de vedere la MAI). Pentru că e aceiaşi problema că şi în cazul paşapoartelor. Nu se pune nicio problemă. Problema cipurilor nu e o problemă cu relevanţă spirituală, religioasă, deci din această perspectivă nu există o poziţie negativă a Bisericii. Adică nu am cunoştinţă ca vreo biserică din cele prezente să aibă vreo poziţie critică”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Vasile Bănescu.

MAI a lansat în dezbatere publică un proiect ce vizează implementarea carţilor electronice de identitate, acestea urmând să conţină date precum un certificat digital pentru semnătură electronică, datele biometrice ale titularului, constând în imaginea facială şi impresiunile papilare a două degete.