DNA, despre Bendei: Nu s-a comportat ca un agent provocator, ci ca o victimă, fiind presat zi de zi

Procurorii DNA fac profilul lui Ioan Bendei - persoana şantajată de Sorin Alexandrescu, cu complicitatea lui Dan Voiculescu şi a fiicei acestuia, Camelia -, şi arată că administratorul RCS&RDS ajunsese să fie presat zi de zi şi nu poate fi văzut ca un agent provocator, ci ca o victimă a celor trei.

453 afișări
Imaginea articolului DNA, despre Bendei: Nu s-a comportat ca un agent provocator, ci ca o victimă, fiind presat zi de zi

Ioan Bendei (Imagine: Silviu Matei/Mediafax Foto)

În rechizitoriul prin care i-au trimis în judecată, printre alţii, pe Dan Voiculescu, pe fiica acestuia Camelia şi pe Sorin Alexandrescu, procurorii DNA arată, la capitolul "Analiza poziţiei numitului Bendei Ioan", că particularităţile infracţiunii de şantaj necesită o analiză atentă a poziţiei celui care a denunţat fapta - Ioan Bendei.

"Jurisprudenţa naţională, dar şi jurisprudenţa CEDO au fost de acord, în esenţă că, dacă în faţa unei ameninţări reale, cu potenţial intimidant serios, victima reuşeşte totuşi să-şi păstreze calmul, să-şi stăpânească temerile, nu înseamnă că trebuie să fie lipsită de protecţie penală. Doctrina a considerat că, şi dacă victima şi-ar da consimţământul nu are nici un fel de valoare, fiind în prezenţa unor drepturi inalienabile ce nu pot fi judecate.Victima este preluată de stat, organul judiciar este cel care apreciază şi nu victima, pentru că ceea ce interesează este periculozitatea infractorului, «legiuitorul a construit fapta pentru infractor, nu pentru victimă»", se menţionează în documentul transmis instanţei de judecată.

Procurorii constată că Ioan Bendei a acţionat întocmai ca o persoană ameninţată, a sesizat organele judiciare în 19 aprilie şi nu a acţionat ca "provocator" după această dată, aşa cum s-a încercat acredierea acestei idei de către autor şi complici.

"Decizia sesizării organului judiciar nu a influenţat formarea manifestării de voinţă a acestuia. Sub acest aspect, atât literatura juridica de specialitate, cât şi practica judiciară sunt unanime în aprecierea că infracţiunea de şantaj ca infracţiune tipică de pericol, se consumă in momentul cererii. Nu are importanţă că victima a dat sau nu curs cererii, făptuitorul nu se poate apăra arătând că în realitate el nu a venit să vadă dacă victima a dat curs cererii sale sau că, în termenul dat victimei, aceasta nu şi-a indeplinit obligaţia şi, deci, el nu a comis infracţiunea respectivă", notează procurorii, în rechizitoriu.

Potrivit DNA, percepţia lui Bendei că este şantajat a fost corectă, în acest sens stând mărturie comportamentul celor trei (Dan Voiculescu, Camelia Voiculescu, Sorin Alexandrescu), prin care aceştia ar fi continuat zi de zi să-l preseze pe administratorul RCS&RDS, şi după ce acesta a sesizat organele judiciare, şi să folosească şi să adauge noi mijloace de accentuare a intimidării, pentru a-l constrânge să cedeze presiunilor şi să accepte condiţiile impuse.

"Probele arătate mai sus, demonstrează că pretinderea sumei de bani anuale de 6.450.000 de euro pe o durată de cinci ani, sub presiunea ameninţărilor şi intimidărilor, împrejurările şi implicarea învinuiţilor, care sub diferite forme conduceau trusturile de presă folosite pentru succesul constrângerii, constituie conţinutul constitutiv al şantajului. Mai mult, faptul că inculpatul a beneficiat şi de sprijinul unui înalt funcţionar al statului român în persoana învinuitului Şerban Pop care şi-a folosit funcţia publică în interesul inculpatului oferindu-i documente ale instituţiei publice, reprezintă o altă premisă a reuşitei infracţionale", se mai arată în rechizitoriu.

În privinţa stării de temere inspirată lui Bendei, "exercitarea actelor de constrângere prin ameninţarea cu publicarea numelui său, în calitate de semnatar al unui act care, în opinia inculpatului şi învinuiţilor, ar fi demonstrat o presupusă faptă de corupţie, a fost de natură să-i provoace temere", susţin anchetatorii.

"Această temere rezidă în primul rând în aducerea la cunoştinţa publicului a unei fapte calificate ca fiind infracţiune, situaţie în care asocierea numelui părţii vătămate cu săvârşirea acesteia, raporta la poziţia socială a acestuia şi la situaţia familiei sale, ar fi fost de natură să-l supună oprobiului public. Nu lipsită de importanţă este perioada îndelungată, respectiv 16 aprilie - 30 mai, în care partea vătămată a trebuit să suporte exercitarea actelor materiale de constrângere, exprimate verbal, prin înscrisuri şi audiovizual, atât de către inculpat cât şi de complicii săi, pentru a o determina să accepte încheierea unui contract de redifuzarea a posturilor de televiziune aparţinând Antena Tv Group", se mai arată în rechizitoriu.

Fondatorul trustului Intact, Dan Voiculescu, şi fiica sa Camelia au fost trimişi în judecată, alături de dierctorul general Antena TV Group SA, Sorin Alexandrescu, şi de fostul şef ANAF, Şerban Pop, în dosarul privind şantajarea administratorului RCS&RDS Ioan Bendei.

 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici