Drapelul secuiesc a fost votat, pentru a doua oară, ca steag al judeţului Harghita

Consilierii judeţeni din Harghita, întruniţi în şedinţă ordinară în localitatea Zetea, au aprobat, vineri, pentru a doua oară, după anularea în instanţă a primei hotărâri similare a aleşilor din 2009, drapelul secuiesc ca steag al judeţului, transmite corespondentul MEDIAFAX.

1172 afişări
Imaginea articolului Drapelul secuiesc a fost votat, pentru a doua oară, ca steag al judeţului Harghita

Drapelul secuiesc a fost votat, pentru a doua oară, ca steag al judeţului Harghita (Imagine: Mihaly Laszlo/ Arhiva Mediafax Foto)

La proiectul de steag al judeţului, iniţiat de preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Harghita, Borboly Csaba, consilierul liberal Ion Proca a propus un amendament prin care a solicitat aplicarea simbolului frunzei de stejar pe toate variantele luate în discuţie, ca simbol reprezentativ al românilor care trăiesc în Harghita.

"Stejarul este unul din cei mai importanţi arbori sacri la români. El ocupă un loc important în viaţa şi spiritualitatea poporului român, fiind considerat un arbore totemic. Vechii locuitori ai patriei noastre îşi puneau, de cele mai multe ori, aşezările lor sub pavăza acestui copac mitic”, a motivat iniţiatorul amendamentului.

La aprobarea ordinii de zi a şedinţei, consilierul liberal a solicitat scoatere proiectului de steag, arătând că, dată fiind valoarea simbolică a unei asemenea decizii, necesită o analiză aprofundată, întrucât votul "va reprezenta felul în care înţelegem să ne vedem reprezentaţi şi să asigurăm confortul de care are nevoie fiecare comunitate, fie ea minoritară sau majoritară”.

Propunerea consilierului Proca a fost respinsă, moment în care acesta a cerut acceptarea amendamentului şi a prezenţei frunzei de stejar pe steagul judeţului Harghita.

"Acum vorbim despre steagul judeţului Harghita şi vă asigur că punctul de vedere pe care l-am exprimat în acest amendament nu este o simplă intervenţie cu caracter personal. În spatele acestei intervenţii stau multe persoane care aşteaptă acest gest firesc, de normalitate şi anume aplicarea pe steag a însemnelor tuturor comunităţilor. Nu este un capriciu, este vorba de o hotărâre care ne va marca pentru mult timp. Rugămintea noastră este să acceptaţi ca pe oricare dintre variante să fie aplicat simbolul din amendament. Cred sincer că este un moment în care hotărârea noastră de aici va conta foarte mult, dacă nu se poate amâna pentru o vreme în care vom fi mai liniştiţi, vă rog să acceptaţi această propunere care a fost întemeiată pe nevoia absolută de reprezentare pe streagul judeţului”, a spus Ion Proca.

Consilierii judeţeni au respins amendamentul şi au trecut la votarea celor cinci variante cuprinse în proiectul de steag, propuse de Consiliul Judeţean (CJ), aprobând ca steag al judeţului Harghita prima dintre acestea, steagul secuiesc aprobat şi în 2009, al Consiliului Naţional Secuiesc.

De la vot s-au abţinut şi consilierii Partidului Civic Maghiar, care au solicitat, la rândul lor, scoaterea proiectului de steag de pe ordinea de zi, însă pe alte considerente, susţinând că ar trebui să se facă demersuri ca în Legea 141/2015 privind arborarea şi folosirea de către unităţile administrativ-teritoriale a steagurilor proprii să se accepte arborarea pe sediile unităţilor administrativ-teritoriale a steagului Ţinutului Secuiesc, unii dintre ei afirmând că sunt de acord ca si românii să fie reprezentaţi pe steagul judeţului.

"Solicitarea comunităţii româneşti ca să apară simbolurile ei pe steagul judeţului cred că este justă”, a spus consilierul PCM Thamó Csaba Zsolt, în contextul în care îşi doreşte schimbarea Legii 141/2015.

Salamon Zoltan, consilier PCM, a declarat, la rândul său, că frunza de stejar este un simbol comun celor două comunităţi, el apărând şi între simbolurile maghiare, la fel cum soarele şi luna de pe drapelul secuiesc apar "şi în (balada - n.r.) Mioriţa”, dar că trebuie făcută distrincţie între drapelul secuiesc şi steagul judeţului Harghita.

"Drapelul secuiesc, ca simbol al comunităţii Ţinutului Secuiesc, trebuie separat de steagul judeţului şi acest drapel secuiesc nu poate fi al nimănui, nici măcar al CJ Harghita. Nimeni nu poate avea în mod special acest drapel”, a menţionat Salamon.

Steagul secuiesc a fost aprobat ca drapel al judeţului Harghita cu 24 de voturi "pentru", ale celor 21 de consilieri UDMR şi trei de la Partidul Popular Maghiar din Transilvania, patru abţineri, ale consilierilor PCM, şi trei voturi "împotrivă", ale consilierilor PSD şi PNL.

La finalul şedinţei ordinare, preşedintele CJ Harghita, Borboly Csaba, a declarat că "a fost votat un steag cu majoritate de voturi, care are simboluri care reprezintă toate comunităţile care trăiesc în judeţul Harghita”.

Proiectul de hotărâre privind aprobarea steagului judeţului, supus dezbaterii publice de Consiliul Judeţean, a fost criticat de conducerea Forumului Civic al Românilor din Harghita, Covasna şi Mureş (FCRHCM), care a cerut CJ Harghita să includă în steagul judeţului un vestigiu dacic, ca simbol al românilor, spunând că în caz contrar îl va contesta, adăugând că proiectul de steag "are un caracter pur etnic maghiar”.

Drapelul secuiesc albastru deschis, având pe el simbolurile secuieşti - steaua în opt colţuri şi semiluna, în culoare galben-aurie - este steagul Consiliul Naţional Secuiesc şi în 2008 a fost votat şi steag al ”Ţinutului Secuiesc”, iar în noimbrie 2009, la iniţiativa preşedintelui CJ Harghita, Borboly Csaba, a fost votat şi steag al judeţului Harghita şi folosit la toate manifestările publice.

De atunci, el a fost arborat pe sediile instituţiilor şi primăriilor din Harghita, iar din 2010, de Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, drapelul secuiesc este arborat pe Palatul Administrativ din Miercurea Ciuc.

În 26 septembrie 2012, Curtea de Apel Târgu Mureş a anulat definitiv şi irevocabil Hotărârea nr. 269/26.11.2009 a Consiliului Judeţean Harghita prin care steagul secuiesc a fost adoptat steag al judeţului Harghita.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici