Drept la replică / Program de master „unic în România”, eliminat abuziv la Universitatea din București / Candidații admiși reacționează la replica rectoratului

UPDATE 8 OCT.

Concurenții admiși la programul de master „Studii Religioase – Texte și Tradiții” sunt profund afectați de eliminarea acestuia.

O componentă decisivă de viață profesională (și, implicit, personală) le-a fost refuzată fără drept de apel, după ce au parcurs toate etapele necesare.

Redăm mai jos reacția câtorva dintre candidații admiși, ca replică la replica rectoratului, și punctul de vedere al prof. dr. habil. Madeea Axinciuc, coordonator al programului de Studii Religioase – Texte și Tradiții.

„Am urmat toate etapele stabilite de universitate”

„Mă declar profund revoltată de faptul că, în locul unui dialog firesc și deschis, conducerea Universității din București alege să comunice cu propriii studenți prin intermediul presei, după ce memoriul transmis oficial a fost complet ignorat.

Universitatea din București, măsură alternativă pentru cursurile de miercuri. Cum vor proceda studenții

Cadrele didactice de la Universitatea din București vor avea o normă minimă de predare mai mare în anul universitar 2025-2026

Această atitudine nu denotă doar lipsă de respect, ci și dispreț față de principiile dialogului și ale responsabilității academice.

Am urmat toate etapele stabilite de universitate: am fost declarată admisă, am confirmat locul, am semnat contractul de studii și am plătit taxa de înmatriculare.

În baza acestor pași oficiali, mi-am reorganizat viața profesională și personală, cu încrederea că Universitatea din București își respectă propriile angajamente.

Am aflat ulterior că programul nu se mai organizează, invocându-se „numărul minim de studenți”, cee ce reprezintă o încălcare flagrantă a încrederii și a principiilor de bună-credință.

Și mai revoltător este modul în care ni s-a sugerat redistribuirea către alte programe, ca și cum alegerea făcută cu convingere, cu pasiune și sens ar putea fi tratată ca o simplă opțiune birocratică.

Eu nu am ales acest program din dorința de a adăuga încă o diplomă în CV, ci pentru că el corespundea chemării mele autentice, direcției mele de formare și valorilor în care cred.

A transforma această alegere într-o problemă de „redistribuire” este nu doar o formă de manipulare, ci și o desconsiderare profundă a discernământului și vocației studenților.

Răspunsul rectorului, oferit public prin intermediul presei, nu face decât să devieze responsabilitatea de la conducerea universității și să treacă sub tăcere consecințele reale ale unei comunicări deficitare și ale tratamentului nedrept aplicat studenților admiși.

Nu contest dreptul instituției de a lua decizii administrative, dar contest felul lipsit de transparență, umanitate și profesionalism în care acestea sunt gestionate.

Într-o universitate care se revendică drept formator de valori și reper moral, dialogul, respectul și responsabilitatea față de studenți ar trebui să primeze, nu justificările birocratice apărute ulterior.

Astfel de situații nu doar afectează imaginea instituției, ci și subminează încrederea pe care noi, studenții, o avem în rolul ei formativ, etic și moral.” (Denisa Milcică)

„Și mai revoltător este modul în care ni s-a sugerat redistribuirea”

„La reacția domnului rector doresc să precizez:

1. Titlul articolului conține doar adevărul. Programul era unic în România și a fost eliminat abuziv.
2. Așa este, pe site-ul Facultății există Procedura de admitere. Trecem peste faptul că a fost singurul mod de a anunța, și acela bine ascuns, și doresc să explic din nou: după admitere, fiecare dintre noi am fost chemați să semnăm un contract de școlarizare și să plătim taxa de confirmare a locului obținut prin concurs. Acest contract și această nouă taxă (de înmatriculare), alta decât cea menționată inițial, anulează orice alte presupuse înțelegeri anterioare. Înțeleg că astăzi, oameni în toată firea, încercăm să negăm un contract și venim cu argumentul unui paragraf de pe un website dintr-o etapă anterioară a procesului de admitere.
3. Cu tot respectul, aspectele care au dus la neatingerea numărului de studenți – care nu este nicăieri menționat în documente oficiale – țin de faptul că vorbim de un domeniu de nișă, care nici la studii de licență nu ar avea cum sa strângă 20 de persoane/an. Nu este nevoie nici în toată Europa de Est de atâția specialiști.

În încheiere, aș vrea să precizez că ne aflăm în fața unui moment-cheie pentru viitorul academic, din două motive:

1. Dacă vom continua să confundăm studiul academic cu „atractivitatea”, riscăm să fim toți școliți la televizor sau în cluburi.
2. Managementul de performanță încurajează diversitatea și unicitatea, îmbinând soluțiile de finanțare cu o bună cunoaștere a colectivului din subordine. Aceste atitudini strict cost-effective, fără o raportare reală la situație, sunt nedemne de orice universitate.” (Loredana Albu, specialist în comunicare, masterand)

„Un contract este un contract”

„Dincolo de onoare, pentru că nu mi se pare că-i onorabil cum suntem tratați, un contract este un contract.

Mi-a fost trimis să îl semnez și mi s-au cerut bani pentru înscrierea mea în anul I al programului masteral Studii Religioase – Texte și Tradiții.

Prin aceasta înțeleg un singur lucru: că Universitatea din București îmi „garantează organizarea programului de masterat”. Cum să negi ceea ce ai garantat? Hocus-pocus, uite masteratul – nu e masteratul?!? Oare Universitatea din București ne ia drept clovni?” (Victor Sfîrlea)

„Din pricina unei decizii pripite și nejustificate, eu voi pierde un an”

„Noi nu am avut drept la replică în momentul în care, cu o săptămână înainte de începerea cursurilor, am fost anunțați că Universitatea nu mai vrea să școlarizeze programul de Studii Religioase.

Ni s-a oferit o zi pentru a alege dintr-o listă de programe un alt program sau pentru a ne retrage. Repet, noi nu ne-am putut pronunța în acest sens.

Am renunțat la un program masteral pentru a veni la Studii Religioase. Acum, din pricina unei decizii pripite și nejustificate, eu voi pierde un an – și într-adevăr fac parte dintre cei care vor pierde un an academic, fără vreun drept de replică în fața nedreptății.” (Daria Alexe)

„Trei memorii trimise la rectorat, niciun răspuns”

„Numărul minim de studenți admiși, decis nerealist de Consiliul de Administrație al Universității din București în ședința din data de 08.07.2020, nu apare menționat oficial nicăieri în documentele Universității din București și nu se regăsește în nicio informare cu privire la procesul de admitere pentru potențialii candidați.

Precizarea invocată din Procedura de admitere masterat FLLS (punctul 7.1) se referă la taxa de înscriere, nu la procesul admiterii. Această taxă nu se plătește de către unele categorii de candidați (conform aceleiași Proceduri – a se vedea punctul 7.2),  iar „cifra minimă de școlarizare” invocată nu este precizată nicăieri.

Niciunui candidat nu i s-a adus la cunoștință faptul că este posibil ca masteratul să nu se organizeze dacă nu se înscrie un anumit număr de studenți. În plus, în fiecare an, după decizia C.A. din 2020, au fost școlarizate programe de masterat cu un număr mai mic de studenți înscriși.

Coordonatorii sunt amenințați în fiecare an că programele în limba română nu vor școlariza dacă nu întrunesc cel puțin 20 de candidați înscriși.

În fapt, deciziile de școlarizare se iau netransparent, conform unor criterii care nu sunt reglementate nicăieri.

„Masteratele strategice” se aleg după încheierea procesului de admitere, fără nicio respectare a unor repere formulate explicit în vreun regulament. Profesorii, la rândul lor, află cu o săptămână sau două înainte de începerea anului universitar dacă vor avea sau nu cursuri la anul I.

Universitatea din București nu se implică deloc în promovarea programelor noi, care nu sunt îndeajuns cunoscute.

Niciun program care a avut un număr mic de candidați nu a fost promovat de Universitate individual.

Ele sunt promovate din fonduri proprii ale cadrelor didactice și ale absolvenților.

Programele de cercetare sunt programe de nișă. Atuul lor este calitatea în cercetare, nu „atractivitatea”.

Îmi iubesc Universitatea și sunt încă aici pentru studenții minunați pe care îi avem.

Trebuie să ne zbatem pentru a-i convinge an de an pe mai-marii noștri că dorim calitate și performanță?

Punctul de vedere formulat de noi nu prezintă „greșeli de redactare”, nici de „documentare”, ci exprimă deschis și onest o poziție neluată în seamă de conducerea Universității nici măcar acum când îi este adresată prin intermediul presei.

S-au transmis până în prezent 3 memorii (din partea candidaților admiși, a cadrelor didactice și a masteranzilor din anul II) în atenția conducerii Universității.

La niciunul nu s-a primit răspuns.

A prezenta lucrurile așa cum sunt ele în adevărul lor nu înseamnă calomnie.” (Prof. dr. habil. Madeea Axinciuc, coordonator al programului de Studii Religioase – Texte și Tradiții)

UPDATE 7 OCT.

Ca reacție la articolul publicat de Mediafax la data de 5 octombrie, rectoratul Universității din București a trimis pe adresa redacției o scrisoare oficială în care solicită drept la replică.

Reproducem, în continuare, textul:

Cerere de acordare a dreptului la replică

București, 7 octombrie 2025. Articolul „Program de master «unic în România», eliminat abuziv la Universitatea din București, cu câteva zile înaintea începerii anului universitar / Studenții amenință că dau universitatea în judecată, iar, la revolta lor, rectoratul nu are nicio reacție”, publicat pe site-ul de informații www.mediafax.ro, în data de 4 octombrie 2025, sub semnătura doamnei Luiza Moldovan, conține mai multe informații neconforme cu realitatea și afirmații calomnioase la adresa Universității din București.

Pentru o corectă informare a publicului, în virtutea dreptului la replică, vă solicităm:

1. corectarea informaţiilor prezentate în conformitate cu adevărul faptic și cu prevederile legale în vigoare;
2. publicarea, în aceleași condiții grafice (poziționare, suprafață alocată, dimensiuni ale titlului, imaginilor, precum și ale tuturor celorlalte elemente grafice și de text), a prezentului drept la replică imediat după primirea acestuia pe site-ul de informații mediafax.ro.

Drept la replică

Universitatea din București sesizează greșelile de redactare și documentare, informațiile neconforme cu realitatea, precum și afirmațiile calomnioase din articolul „Program de master «unic în România», eliminat abuziv la Universitatea din București, cu câteva zile înaintea începerii anului universitar / Studenții amenință că dau universitatea în judecată, iar, la revolta lor, rectoratul nu are nicio reacție”, publicat pe site-ul de informații www.mediafax.ro, în data de 4 octombrie 20125, sub semnătura domnei Luiza Moldovan, prin preluarea unor informații neconforme cu realitatea și afirmații calomnioase la adresa Universității din București.

Pentru rectificarea informațiilor neconforme cu realitatea și afirmațiilor calomnioase pe care articolul menționat le conține, facem următoarele precizări:

1. În fiecare an există programe de masterat care nu se mai susțin, din cauza numărului mic de studenți înscriși. În ceea ce privește numărul minim de studenți admiși pentru care funcționarea unui program de studii universitare de licență/masterat poate fi susținută financiar, acesta a fost stabilit în urma unor analize de cost temeinic argumentate și a fost aprobat în ședința Consiliului de Administrație din data de 8.07.2020.
2. Candidații au fost informați, în timpul procesului de admitere, că există posibilitatea ca un anumit program să nu școlarizeze. De exemplu, pe site-ul admiterii la programele de masterat ale Facultății de Limbi și Literaturi Străine, Procedura de admitere masterat FLLS prevede la punctul 7.1: „La înscriere, candidaților li se va solicita plata unei taxe, al cărei nivel a fost stabilit prin decizia Consiliului Facultății și a Senatului UB, în limitele legale, și publicat prin pagina de internet. Taxele de înscriere nefolosite nu sunt returnabile. Facultatea nu poate garanta organizarea programelor de masterat care în urma ultimei sesiuni de admitere nu au atins cifra minimă de școlarizare. În acest caz, taxa de înscriere la admitere li se va returna candidaților care solicită acest lucru”.
3. Universitatea din București își respectă rolul de formator în domenii-cheie ale societății, școlarizând în fiecare an cel puțin un program, la fiecare dintre cele 20 de facultăți, sub numărul minim de studenți stabilit. Ele sunt denumite programe strategice, iar acest caracter al lor este decis de către conducerea facultăților, formată din specialiști în domeniile respective. Menționăm că, pentru anul universitar 2025 – 2026, conducerea Facultății de Limbi și Literaturi Străine a decis că acest program nu este strategic.
4. Toate programele care nu școlarizează într-un anumit an au posibilitatea de a identifica aspectele care au dus la această situație și de a găsi soluții pentru ca în anul universitar următor programele să devină atractive pentru potențiali candidați, demers susținut de conducerea Universității din București.
5. Titlul articolului publicat este fals, în condițiile în care punctul de vedere al rectorului Univeristății din București pe acest subiect este cunoscut în spațiul public și nu a fost comunicat în articol, dar și în condițiile în care, până la ora redactării prezentului drept la replică, nu a fost solicitat un punct de vedere de la UB, așa cum prevăd normele deontologice profesionale.

În aceste condiţii, în vederea unei corecte informări a publicului, Universitatea din București solicită corectarea de îndată a greșelilor de redactare și documentare a articolului menționat, a informațiilor neconforme cu realitatea, precum și a afirmațiilor calomnioase prin publicarea, în aceleași condiții grafice, a prezentului drept la replică.

În cazul nepublicării prezentului drept la replică în condițiile de mai sus impuse de normele deontologiei profesiei de jurnalist, în virtutea necesității de corectă informare a publicului, Universitatea din București își rezervă dreptul de a informa opinia publică prin orice mijloace consideră de cuviință privind informațiile neconforme cu realitatea și afirmațiile calomnioase la adresa Universității din București conținute de acest articol. De asemenea, în caz contrar, Universitatea din București își rezervă dreptul de a acționa în instanță redacția și pe autorul articolului pentru a impune corectarea și rectificarea informațiilor neconforme cu realitatea și a afirmațiilor calomnioase și a obține reparație pentru prejudiciile aduse.

Articolul inițial

Sunt zile complicate la Universitatea din București, care a stârnit indignarea unor studenți după ce rectorul Marian Preda a decis să elimine, cu doar câteva zile înainte de începerea anului universitar, un program de master „unic în România”, coordonat de prof. dr. habil. Madeea Axinciuc, pe tema „Studii religioase – Texte și Tradiții”, un curs conceput în buna tradiție a lui Mircea Eliade, „pe linia studiului academic al fenomenului religios”.

De cealaltă parte, rectoratul spune că numărul minim de studenți nu este întrunit și plusează cu argumentul austerității.

De menționat că 15 studenți au fost admiși la examenul, extrem de riguros, din vară, au plătit taxa de școlarizare și au semnat contractul de studii, în timp ce rectorul Marian Preda spune că e nevoie de minimum 20 de studenți.

Prof. dr. habil. Madeea Axinciuc: „Decizia conducerii Universității din București este abuzivă”

Revolta acestora e maximă, dar la fel e și cea a profesorilor, care aplaudă refuzul studenților de a fi redistribuiți la întâmplare, către alte programe de masterat, care nu țin cont de interesele lor.

Profesorul coordonator al programului de master, prof. dr. habil. Madeea Axinciuc, comentează într-un răspuns adresat redacției Mediafax:

„Decizia conducerii Universității din București privind neșcolarizarea programului masteral de Studii Religioase – Texte și Tradiții este abuzivă, în condițiile în care 15 studenți admiși ca urmare a examenului de admitere desfășurat în trei sesiuni (mai, iulie, septembrie) au confirmat locul, au plătit taxa de înmatriculare și au semnat contractul de studii.

Cu mai puțin de două săptămâni înainte de începerea anului universitar, masteranzii noștri au fost anunțați că nu își vor urma studiile la programul pentru care s-au pregătit și li s-a cerut să accepte să fie redistribuiți”, comentează aceasta.

Rectoratul nu a răspuns protestelor, astfel că profesorii au înaintat un memoriu, în sprijinul studenților, către MEC

„Întrucât este vorba despre oameni care nu vin doar pentru a face „un masterat oarecare”, suntem impresionați ca dascăli de hotărârea lor fermă de a se opune unei redistribuiri aleatorii (către programele care pot primi studenți) și de a acționa, dacă va fi nevoie, Universitatea din București în instanță.

Întregul corp profesoral a înaintat un memoriu în sprijinul studenților noștri.

Candidații admiși au trimis propriul lor memoriu în atenția conducerii Universității.

Neprimind niciun răspuns în timp util, ne-am adresat împreună Ministerului Educației și Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Superior.

Colegii masteranzi din anul II, în semn de solidaritate, au înaintat și ei astăzi un memoriu, tot în atenția conducerii Universității”, adaugă prof.dr. habil. Madeea Axinciuc.

Criteriile economice vs. înalta performanță

„Este inadmisibil ca într-o universitate de stat care se laudă cu dezideratul performanței în cercetare să fie precumpănitor criteriul redresării economice și al realizării de venituri, în defavoarea calității.

Masteratul de „Studii Religioase – Texte și Tradiții” este unicul masterat care propune, după Revoluție, studiul academic, neconfesional al marilor religii ale lumii prin acces la limbile și textele fundamentale ale marilor tradiții.

Programul a fost înființat în 2010 și s-a dezvoltat pas cu pas în toți acești ani, fiind un masterat de cercetare”, scrie aceasta.

O strategie distructivă

„Nu s-a pus niciodată problema de a școlariza cohorte (pentru veniturile Universității), ci oameni cu adevărat pasionați de acest domeniu de nișă, căci au dreptul, prin reglementările în vigoare, să se ocupe de acest domeniu care, altfel, este scos de pe harta studiilor din România.

Citez din memoriul cadrelor didactice: „Ni se repetă de câțiva ani că trebuie să avem cel puțin 20 de candidați admiși la programele masterale în limba română, cifră nerealistă și abuzivă în contextul în care un program de licență în limba română trebuie să aibă cel puțin 17 candidați admiși.

În orice universitate din lume, sistemul este piramidal: programele de licență au cei mai mulți candidați, numărul lor scăzând pe măsură ce crește gradul de specializare, la masterat, doctorat și studii postdoctorale.

Strategia UB nu poate fi, prin urmare, decât distructivă, propunând din start eliminarea programelor care pun accent pe calitate, nu pe cantitate.

Mai mult, Universitatea din București are pretenții mari în privința cercetării, dar privilegiază criterii care distrug orice încercare de a face cu adevărat performanță”.

Școală sub amenințarea lui „20”

„Cu toate că în ultimii ani suntem amenințați (doar pentru programele în limba română) că nu vom școlariza fără cel puțin 20 de studenți admiși, în fiecare an au fost și sunt programe masterale care școlarizează cu un număr mai mic de candidați, în funcție de criterii netransparente și părtinitoare. La fel s-a întâmplat și în acest an.

Masteratele declarate, după procesul de admitere, „strategice”, sunt altele de la an la an, în funcție de diferite interese economice, politice sau administrative.

Nu se poate ca un tânăr care dorește să își continue studiile să fie împiedicat să facă acest lucru după ce a fost admis în urma unui concurs riguros de admitere și nu a fost prevenit în niciun fel că este posibil să susțină acest examen în van”, declară prof. dr. habil. Madeea Axinciuc pentru Mediafax.

„Numărul de 15 studenți este semnificativ”

„Programele nu se pot închide cu două săptămâni înainte de începerea anului universitar, după criterii arbitrare.

Numărul de 15 studenți este semnificativ pentru un masterat de cercetare oriunde în lume.

Suntem revoltați și noi, dascălii, care ne-am străduit ani de zile să construim acest program. Continuitatea și dezvoltarea lui este subminată constant.

Internaționalizarea și deschiderea către învățământul în limbi străine nu trebuie să lovească în programele organizate în limba română, ci să fie complementare într-un sistem de educație echilibrat și sănătos”, a explicat aceasta.

Student: „Spre ce ne întoarcem”?

Menționăm că programul de masterat a fost aprobat prin H.G. 428/2025 și figurează în Monitorul Oficial ca program de studii acreditat.

Într-un protest adresat rectoratului universității, studenții au remarcat că redistribuirea, aleatorie sau nu, nu este cuprinsă în metodologie, ca să nu mai amintim de faptul că, încă o dată, studenților nu li se respectă opțiunile.

„Acest abuz de a scoate programul masteral Studii Religioase – Texte și Tradiții, cu masteranzii deja admiși, mă afectează profund în desfășurarea unei cercetări interdisciplinare în psihologia fenomenului religios.

Acest al doilea masterat pentru mine este destinat aprofundării cunoașterii fenomenului religios, într-un mod în care niciun alt program din România nu mi-l poate oferi.

Am trăit suficienți ani în România ca să îmi reclam dreptul la libertate spirituală și culturală în Piața Universității în 1989. Întreb cu aceeași revoltă conducerea Universității din București: Spre ce ne întoarcem?”, scrie psihologul Victor Sfîrlea, admis în programul de master, în protestul adresat rectoratului.

„Cantitatea și banii nu pot fi priorități în defavoarea performanței”

„O universitate de stat primește bani de la Guvern pentru a oferi programe de studiu care să dezvolte toate ramurile științei.

La nivel masteral, performanța se face prin programe de nișă, care se adresează nu maselor, ci celor care doresc să se specializeze într-o arie de cercetare.

Cantitatea și banii nu pot fi priorități în defavoarea calității și a performanței”, a completat cea care ar fi trebuit să fie coordonatoarea programului, prof. dr. habil. Madeea Axinciuc.