Emisiile radioactive de la Fukushima nu prezintă risc pentru România. Care sunt sistemele de siguranţă ale centralei de la Cernavodă

Emisiile radioactive de la centrala Fukushima-Daiichi din Japonia nu prezintă, în continuare, risc radiologic pentru România, iar analiza centralei de la Cernavodă arată că aceasta este mai sigură decât cea din Japonia, informează, marţi, Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare.

59 afișări
Imaginea articolului Emisiile radioactive de la Fukushima nu prezintă risc pentru România. Care sunt sistemele de siguranţă ale centralei de la Cernavodă

Emisiile radioactive de la Fukushima nu prezintă risc pentru România. Care sunt sistemele de siguranţă ale centralei de la Cernavodă (Imagine: Thomas Dan/Mediafax Foto)

"Având în vedere circulaţia maselor de aer în perioada emisiilor radioactive, prognoza pe următoarele zile, precum şi distanţele foarte mari pe care masele de aer contaminate le-au străbatut din momentul emisiei, ţinând cont de procesele de dispersie atmosferică şi diluţia poluantului pe durata transportului la lungă distanţă, pentru Europa şi implicit pentru România, emisiile radioactive de I-131 care au survenit accidental în perioada 14-30 martie 2011 la centrala nuclearoelectrică de la Fukushima-Daiichi nu reprezintă risc radiologic. Din informaţiile pe care le deţinem până în prezent, reţelele de monitorizare a radioactivităţii mediului nu au detectat creşteri ale nivelului radioactivităţii mediului peste fondul de radiaţii natural nici în Canada şi nici în Europa. Concetraţii scăzute de I-131 si CS-137 în aerosoli atmosferici au fost detectate în Canada şi Europa", arată Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare (CNCAN), într-un raport de marţi.

Centrele meteorologice din Beijing, Tokyo şi Obninsk au emis, în 6 aprilie, un comunicat comun privind circulaţia maselor de aer în perioada următoarelor trei zile. Din simulările realizate de cele trei centre meteorologice reiese că zonele ce ar putea fi afectate de depuneri radioactive în perioada următoare sunt estul Japoniei (inclusiv insulele din partea de est), partea de nord-vest a Oceanului Pacific şi Peninsula Kamchatka.

Totodată, analizând situaţia din Japonia, reprezentanţii CNCAN mai raportează că cea mai importantă contaminare s-a produs în perioada 20-24 martie, în vreme ce ultimele date indică o scădere a ratei de depunere a substanţelor radioactive.

Experţii CNCAN au analizat şi situaţia la centrala de la Cernavodă, evidenţiind într-un raport distinct diferenţele între aceasta şi cea de la Fukushima.

Reprezentanţii comisiei arată, în primul rând, că circuitul primar de răcire a combustibilului nuclear de la Cernavodă diferă de cel de la Fukushima în ceea ce priveşte situarea, astfel că centrala din România are un sistem mai sigur.

În al doilea rând, în cazul în care va fi nevoie de apă pentru răcirea reactoarelor de la Cernavodă, stocul disponibil în România este mai mare decât cel din Japonia. De asemenea, la Cernavodă se asigură îndepărtarea căldurii excesive sub formă de aburi, chiar în absenţa oricăror surse de energie.

Bazinul în care se depozitează combustibilul nuclear uzat se găseşte în afara clădirii reactorului, iar acesta este securizat pentru cutremure, astfel că un accident produs în interiorul clădirii reactorului nu poate afecta bazinul.

Totodată, pentru fiecare reactor nuclear de la Cernavodă există o a doua cameră de comandă, calificată seismic, pentru aducerea şi menţinerea reactorului în stare sigură în cazul unor astfel de evenimente.

La Cernavodă există şi sisteme de securitate pasive, precum sistemul de stropire a interiorului anvelopei, bazat pe cădere gravitaţională, cu o rezervă de 1.500 de metri cubi (pentru reducerea presiunii în această incintă) şi treapta de înaltă presiune a sistemului de răcire la avarie (ECCS), cu acţionare pe bază de gaz comprimat, care asigură injecţia de apă pentru răcirea reactorului. Aceste sisteme nu necesită alimentare cu energie electrică şi sunt calificate seismic, precizează CNCAN.

Construcţia reactoarelor nucleare de la Cernavodă diferă de cea a reactoarelor cu vase de presiune. În locul unui vas de presiune sunt 380 tuburi de presiune în care sunt situate fasciculele cu combustibil nuclear şi care sunt răcite cu apă grea. Întreg ansamblul de tuburi de presiune este imersat în apa grea moderator aflată în vasul Calandria la temperatură şi presiune joasă. Suplimentar, există şi funcţia de răcire în cazul unor evenimente nucleare.

Centrala nucleară de la Cernavodă mai dispune de două sisteme automate de oprire rapidă a procesului de fisiune. Acestea sunt separate fizic şi funcţional, acţionând independent, respectiv unul cu bare de oprire prin cădere gravitaţională, şi unul cu injecţie de otravă lichidă. În cazul unor evenimente catastrofale, se injectează automat otravă (gadoliniu) în moderator.

Pentru eliminarea pericolului de explozie cauzată de acumularea de hidrogen, centrala de la Cernavodă este prevăzută cu arzătoare de hidrogen, care asigură arderea acestuia înainte de a atinge concentraţii explozive.

De asemenea, la Cernavodă nu există posibilitatea producerii de valuri tsunami.

"CNCAN consideră că centrala nucleară de la Cernavodă respectă toate cerinţele de securitate nucleară şi radiologică şi reasigură că proiectul este unul dintre cele mai robuste din lume. Cu toate acestea, ca o practică normală în urma unui eveniment petrecut la o centrală nucleară, CNCAN va reevalua aspectele de securitate nucleară a centralei nucleare româneşti, prin prisma incidentului nuclear din Japonia", precizează experţii în raport.

Agenţia japoneză pentru Siguranţă Nucleară a ridicat, marţi, la nivelul maxim accidentul nuclear de la centrala Fukushima, de 7 pe scara evenimentelor nucleare şi radiologice (INES), plasându-l la acelaşi nivel de gravitate cu cel de la Cernobîl.

Agenţia a precizat însă că nivelul emisiilor radioactive înregistrat de la începutul accidentului nuclear de la Fukushima este de 10 la sută din cel măsurat în 1986, după catastrofa nucleară de la centrala situată în Ucraina.

"Vom continua să monitorizăm situaţia. Este un nivel provizoriu", a precizat el, adăugând că decizia definitivă de a clasa acest accident la nivelul 7 va fi luată ulterior, de un comitet de experţi internaţionali.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici