La nivel continental, vara din 2026 a fost a treia cea mai caldă înregistrată vreodată.
Potrivit raportului Copernicus, temperaturile din vestul Europei au fost cu 2,5°C peste media perioadei 2016-2025. Mai mult de jumătate din continent a fost afectată de un nivel „foarte puternic” de stres termic, cu temperaturi resimțite de peste 38°C.
În 17 zile din această vară, temperaturile au depășit 30°C pe cel puțin 60% din suprafața Europei de Vest. Spre comparație, în 2003, un alt an marcat de temperaturi extreme, situația s-a înregistrat în 11 zile, iar în 2025, în doar șapte zile.
Vestul Europei a avut, de asemenea, un număr record de 13 zile caracterizate de stres termic „foarte puternic”, scrie The Guardian.
Valurile de căldură au început neobișnuit de devreme, la sfârșitul lunii mai, și au continuat inclusiv în septembrie. Temperaturile extreme, seceta și incendiile au avut efecte asupra sănătății populației, agriculturii, transporturilor și sistemelor energetice.
Potrivit raportului, valurile repetate de căldură au contribuit la moartea a zeci de mii de oameni în Europa și au provocat pierderi importante în agricultură. În unele zone, temperaturile ridicate au dus inclusiv la oprirea unor centrale electrice.
„Consecințele au depășit cu mult recordurile de temperatură, afectând disponibilitatea apei, sistemele energetice, transporturile, ecosistemele și sănătatea oamenilor”, a declarat Samantha Burgess, climatolog la Centrul European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu.
Căldura și seceta au afectat și râurile europene, care au înregistrat cele mai scăzute debite de vară din ultimii peste 30 de ani. În același timp, temperaturile de la suprafața mărilor europene au atins niveluri record.
Condițiile favorabile incendiilor de vegetație au fost, în 2026, cele mai severe înregistrate de oamenii de știință. Până la sfârșitul lunii septembrie, incendiile afectaseră aproximativ 680.000 de hectare în Europa.
Fumul generat de incendii a reprezentat, la rândul său, o problemă majoră pentru sănătatea populației. Cantitatea de particule fine eliberată în atmosferă a fost cu 30% mai mare decât media ultimelor două decenii.
Specialiștii avertizează că intensificarea și frecvența tot mai mare a fenomenelor meteorologice extreme indică schimbări importante ale climei europene. Pentru reducerea riscurilor asociate temperaturilor extreme, climatologii și medicii recomandă măsuri precum extinderea spațiilor verzi, umbrirea clădirilor și îmbunătățirea sistemelor de răcire din spitale, școli și centrele de îngrijire.