EXCLUSIV: Pădurea Scroviştea, protejată de UE, transferată la RA-APPS ca fond de vânătoare pentru Preşedinţie

Pădurea complexului Scroviştea, zonă naturală protejată la nivelul UE, va fi trecută în gestiunea RA-APPS şi constituită, prin derogare de la mai multe legi, ca fond de vânătoare pentru complexul de protocol al preşedintelui României, operaţiune efectuată şi de Guvernul Năstase, dar anulată în 2008.

2350 afișări
Imaginea articolului EXCLUSIV: Pădurea Scroviştea, protejată de UE, transferată la RA-APPS ca fond de vânătoare pentru Preşedinţie

EXCLUSIV: Pădurea Scroviştea, protejată de UE, transferată la RA-APPS ca fond de vânătoare pentru Preşedinţie (Imagine: Petre Bitoiu/Arhiva Mediafax Foto)

Pădurea Scroviştea are regim de zonă naturală protejată, recunoscut şi la nivelul Comisiei Europene.

Acest fond cinegetic va fi atribuit în mod direct în gestiunea Regiei Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS), pentru o perioadă de zece ani, relevă un proiect de lege pregătit în acest sens şi încă neprezentat Guvernului.

Toate aceste operaţiuni vor fi efectuate prin derogare de la mai multe legi care reglementează protecţia mediului.

Astfel, o suprafaţă de 2.562 hectare din fondul forestier al complexului Scroviştea, proprietate publică a statului, va fi trecută în administrarea RA-APPS prin derogare de la Codul Silvic, care stabileşte că fondul forestier trebuie administrat de Regia Naţională a Pădurilor-Romsilva. Fondul forestier va fi administrat printr-un ocol silvic care urmează să fie constituit tot prin derogare de la lege în ceea ce priveşte suprafaţa minimă de constituire în regiunea de câmpie, aceeaşi derogare urmând să fie aplicată şi pentru constituirea pădurii ca fond cinegetic.

Derogarea este necesară deoarece Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic impune ca suprafaţa unui fond de vânătoare în zona de câmpie să fie de cel puţin 5.000 hectare.

Tot prin derogare de la lege, RA-APPS va fi inclusă în categoria gestionarilor de fonduri cinegetice şi va prelua pădurea în gestiune prin atribuire directă.

În forma administrativă actuală, pădurea Scroviştea este declarată zonă naturală protejată şi reprezintă un sit de importanţă comunitară, inclus în reţeaua ecologică europeană Natura 2000, fiind interzise activităţi sau lucrări care nu sunt legate de conservarea şi protecţia acestei zone.

RA-APPS consideră însă că regimul de arie naturală protejată "nu este de natură a constitui un impediment" în ce priveşte administrarea de către regie a fondului forestier şi asigurarea serviciilor de reprezentare şi protocol, "ambele utilităţi putând coexista".

Regia invocă şi avantaje financiare care ar rezulta din acest transfer al dreptului de administrare, arătând că, fiind în baza materială de reprezentare şi protocol, fondul forestier pe care se află şi imobilele destinate acestor servicii poate fi administrat "optim", pentru acesta alocându-se cu prioritate fonduri din bugetul instituţiei.

"În acelaşi timp, potrivit actului normativ de organizare şi funcţionare şi înregistrărilor efectuate la Registrul Comerţului , atât regia, cât şi Sucursala Agrosilvică şi de Agrement Scroviştea are în obiectul său de activitate conservarea, dezvoltarea şi valorificarea fondului forestier, agricol şi cinegetic. Caracterul special al acestui fond rezidă în utilizarea acestuia pentru activitatea de reprezentare şi protocol la nivelul preşedintelui României, serviciu de interes public, care necesită luarea unor măsuri de siguranţă maximă, activitate desfăşurată special de către regie", mai arată însă RA-APPS.

Pe baza acestor justificări şi invocând "caracterul special" al activităţii regiei şi folosinţa terenurilor forestiere aferente care au în principal alt scop de gospodărire decât restul fondului forestier naţional, RA-APPS apreciază că se justifică derogarea de la prevederile legii şi atribuirea în administrarea regiei a acestui fond forestier, proprietate publică a statului.

"Pe de altă parte, potrivit Legii vânătorii şi protecţiei fondului cinegetic, suprafaţa unui fond de vânătoare în zona de câmpie este de cel puţin 5.000 hectare. Pentru că această condiţie nu este îndeplinită şi pentru ca activităţile legate de aplicarea legii să se poată desfăşura în mod corespunzător, se justifică exceptarea de la prevederile din lege şi constituirea unui fond de vânătoare pe suprafaţa respectivă, fond de vânătoare atribuit în gestiune regiei", mai argumentează RA-APPS.

Instituţia mai arată că încă de la înfiinţare a utilizat complexul Scroviştea şi că administrarea fondului forestier şi a celui de vânătoare de către o altă persoană juridică "ar conduce la perturbarea activităţii regiei" şi la imposibilitatea realizării obiectului de activitate pentru care a fost înfiinţată Sucursala Agrosilvică şi de Agrement Scroviştea.

O lege similară a fost aprobată de Guvernul Năstase în 2002, RA-APPS reacţionând atunci la articolele de presă şi negând că premierul din acea perioadă, preşedinte al Asociaţiei Generale a Vânătorilor şi Pescarilor, s-ar pregăti să vâneze pe domeniile prezidenţiale de la Scroviştea.

Regia susţinea că situaţia este prezentată eronat şi tendenţios, "pornindu-se de la pasiunea pentru vânătoare a unora dintre membrii Guvernului", şi arăta că încă dinainte de 1 ianuarie 1990 suprafaţa de 2.562 hectare a fost înregistrată la Cadastrul Funciar General şi în Amenajamentele Silvice ca fond forestier, agricol şi cinegetic aflat în proprietatea publică a statului.

"Potrivit legii, suprafaţa unui fond de vânătoare în zona de câmpie este cel puţin 5.000 hectare, ca urmare, Scroviştea nu se regăseşte ca gestionar de fond de vânătoare, având în administrare doar 2.562 hectare. În vederea corelării prevederilor Codului Silvic şi ale Legii fondului cinegetic cu situaţia de fapt şi cu celelalte reglementări legale care privesc organizarea şi funcţionarea RA-APPS, s-a iniţiat proiectul de lege privind trecerea unor terenuri forestiere în administrarea regiei", mai arăta instituţia.

Legea adoptată de Guvernul Năstase a fost abrogată în 2008 prin noul Cod Silvic.

Proiectul propus acum de către regie prevede din nou trecerea fondului forestier, proprietate publică a statului, aferent complexului Scroviştea în administrarea RA-APPS, dar şi constituirea acestuia ca fond cinegetic, în noua lege fiind prevăzută explicit constituirea unui fond de vânătoare pe această suprafaţă, fond de vânătoare atribuit în gestiunea regiei.

Complexul Scroviştea este compus din patru vile, club bazin, popicărie, cramă, zonă de piscicultură, pădure, precum şi din cantoane destinate creşterii fazanilor, toate acestea fiind incluse în baza materială destinată activitaţii de reprezentare şi protocol.

Fostul şef al statului Ion Iliescu a cerut, în 2004, la încheierea ultimului mandat, să aibă acces la complexul Scroviştea ocazional, refuzînd, în schimb, să beneficieze de o locuinţă în baza legii privind drepturile acordate foştilor preşedinţi, el având o discuţie în acest sens şi cu succesorul său, Traian Băsescu.

Ulterior, în ianuarie 2005, ca urmare a comentariilor apărute în presă, Ion Iliescu a anunţat că ar putea renunţa la această solicitare.

Fostul şef al statului preciza atunci că exploatarea pădurii şi a vînatului, a lacului populat cu peşte şi a fermei de fazani se face de către o unitate economică subordonată RA-APPS şi că, din informaţiile sale, unitatea era rentabilă, bucurîndu-se de o bună administrare şi gospodărire.

Ion Iliescu menţiona că în incinta complexului se află trei vile de protocol, construite prin anii 1950-1960, folosite pentru găzduirea unor demnitari, care, din 1990, au fost puse la dispoziţia preşedintelui României. Iliescu arăta că, înainte de război, în incinta domeniului Scroviştea - care aparţinea statului român - a existat un palat, care a fost demolat prin anii 1950, în împrejurări pe care el nu le cunoaşte. Din palat a mai rămas doar o clădire anexă, folosită pentru găzduirea personalului de însoţire şi de protecţie a demnitarilor.

Fostul preşedinte susţinea că "cele trei vile au rămas la nivelul dotărilor din anii 1960, fiind mult mai modest mobilate şi dotate în comparaţie cu cele construite şi amenajate la Snagov, Sinaia, Predeal şi în alte locaţii rezidenţiale din ţară".

Cu toate acestea, Ion Iliescu a mai folosit ocazional vilele de la Scroviştea.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici