Fenomen invers: Motivul pentru care locuitorii unui oraş din România doresc ca localitatea să redevină comună

Constantin Brănescu, consilier local PNL, a declarat, joi, corespondentului MEDIAFAX, că va începe o campanie de strângere de semnături, în oraşul Ţicleni, iar dacă cetăţenii vor fi de acord, va depune, în şedinţa Consiliului Local, un proiect care prevede organizarea unui referendum pentru revenirea oraşului Ţicleni la statutul de comună. Localitatea Ţicleni a devenit oraş în anul 1968 şi are aproximativ patru mii de locuitori.

”Mai multe persoane mi-au solicitat să iniţiez o campanie de strângere de semnături pentru a organiza un referendum pentru schimbarea statutului oraşului Ţicleni în comună. Iniţiativa respectivă o voi desfăşura începând cu data de 1 martie, iar în ceea ce priveşte data organizării referendumului o să propun Consiliului Local să fie odată cu alegerile prezidenţiale din anul 2019, să nu mai zică nimeni din primărie că se face cheltuială în plus. Oraşul Ţicleni a fost declarat oraş în 1968, doar să plătim impozite şi taxe locale. Cetăţeanul practic nu beneficiază de absolut nimic în momentul de faţă, nu avem canalizare în tot oraşul, avem doar patru blocuri, nu avem piaţă agroalimentară, nu avem spital, nu sunt locuri de muncă”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, Constantin Brănescu, consilier local şi preşedintele organizaţiei PNL Ţicleni.

Acesta mai spune că, dacă oraşul Ţicleni ar deveni comună, oamenii ar putea accesa mai uşor fonduri europene, iar taxele şi impozitele vor fi mai mici.

”Trecerea la statutul de comună va aduce beneficii, orice cetăţean va putea accesa mult mai uşor fonduri de la Uniunea Europeană, vor fi impozite şi taxe locale mai mici. De statutul de oraş beneficiază doar salariaţii primăriei, din 2017 salariile au crescut de trei - patru ori, în acest moment cel mai mic salariu în primărie este de peste 3.200 de lei şi îl are un muncitor necalificat. Odată cu trecerea la statul de comună, numărul salariaţilor va rămâne mult mai mic”, a mai declarat Constantin Brănescu.

Primarul oraşului Ţicleni, Radu Constantin, a declarat că nu susţine un astfel de demers pe care îl consideră inoportun, deoarece, spune el, va aduce pierderi mari.

”Nu sunt de acord. (...) Bugetul de stat când ne vine, ne vine pe comună, nu ne mai vine pe oraş. Sunt comune care au salarii mai mari, ca Bîlteni. Spital de unde să avem, dacă sunt spitale la Cărbuneşti, Rovinari, Turceni? Suntem între spitale aici, ce spital să avem? Canalizarea e proiect, nici asta nu ştie, mai e şi consilier, e proiect al Aparegio şi al Consiliului Judeţean, care în 2020 se pune în practică, de 200 de miliarde de lei vechi. Mai avem canalizarea de făcut în Tunşi şi Răşina, în rest avem şi staţie de epurare, avem tot absolut. El nu ştie că noi avem impozitul cel mai mic pe oraşul Ţicleni, când a dat Guvernul la aprecierea primarilor, eu nu am mărit impozitul. Avem 52 de salariaţi în primărie. Cetăţenii nu vor să treacă de la oraş la comună, ca să treci de la comună la oraş sunt nişte proceduri foarte grele. Avem şi investiţii cu fonduri europene şi ne pică”, a declarat primarul.

Unii localnici susţin demersul consilierului şi cred că localitatea lor a fost făcută oraş în mod „forţat”, însă după Revoluţie ar fi trebuit să redevină comună.

”Mi se pare o chestie înţeleaptă să devină comună. Trebuia să se întâmple treaba asta cu mulţi ani în urmă, pentru că localitatea Ţicleni, mie aşa îmi place să-i spun, nicidecum oraş, iar comună nu este, a fost făcută într-o manieră forţată, pe vremea regimului comunist, asta pentru că se urmărea să aibă cât mai multe localităţi cu statut de oraş, nu ne deranja prea mult în acea vreme, de fapt nici nu puteai să ai o opinie. După Revoluţie, trebuia să se revină la statutul de comună. Cei care au avut statutul de comună au obţinut foarte multe fonduri europene, pe când noi ca oraş nu am avut această putere, nu am avut nici personalul specializat de a face anumite proiecte”, a spus inginerul Ion Munteanu, localnic din Ţicleni, în vârstă de 61 de ani.

Omul a spus că localitatea sa este cunoscută deoarece este în Cartea Recordurilor ca având mai lungă stradă din Europa, în jur de 15 kilometri.