Fenomene meteo tot mai frecvente şi violente, în următorii ani, în România

Directorul Administraţiei Naţionale de Meteorologie, Ion Sandu, susţine că în România se vor înregistra în următorii ani "fenomene meteorologice tot mai frecvente şi mai violente", dar şi "precipitaţii de proporţii", de vină fiind "efectul de seră suprapus peste cauzele naturale ale încălzirii".

236 afișări
Imaginea articolului Fenomene meteo tot mai frecvente şi violente, în următorii ani, în România

Fenomene meteo tot mai frecvente şi violente, în următorii ani, în România (Imagine: Octav Ganea/Mediafax Foto)

Declaraţiile au fost făcute într-o conferinţă de presă la Sibiu, ocazionată de deschiderea celei de-a şasea Conferinţe Europene de Meteorologie, la care participă peste trei sute de persoane, specilişti în domeniu de pe cinci continente.

Întrebat de ce în România au apărut, în ultimii ani, tot mai frecvent precipitaţii despre care statisticile spuneau că se înregistrează odată la o sută - două sute de ani, directorul Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), Ioan Sandu, a spus că acestea sunt urmare a "efectului de seră".

"Schimbările climatice din ultima perioadă sunt determinate de efectul de seră suprapus peste cauzele naturale ale încălzirii. În următorii ani ne putem aştepta la precipitaţii tot mai abundente, tot mai însemnate cantitativ. Fenomenele meteorologice care se vor înregistra vor fi din ce în ce mai violente şi mai frecvente", a spus Sandu.

Lucrările conferinţei despre meteorologie de la Sibiu au fost deschise de către Ministrul Mediului, Laszlo Borbely, care a precizat că România s-a confruntat în ultimii cinci ani cu precipitaţii de amploare, care, potrivit statisticilor, nu erau aşteptate decât odată la 100, 150 sau 200 de ani.

"În acest an, din 12 iunie până în 18 august, nu a existat nicio zi în care să nu avem cod galben, fie de caniculă, fie de ploi abundente. Din iulie suntem membri deplini ai unui sistem mondial de sateliţi care ne permite să prevedem astfel de fenomene cu puţin timp înainte ca ele să se producă, lucru care este foarte important. Acest sistem, chiar şi în acest an, a salvat vieţi, sate şi comunităţi, datorită faptului că putem să anunţăm din timp astfel de fenomene", a afirmat Borbely.

Potrivit acestuia, România a investit peste 50 de milioane de dolari în opt radare ultraperformante, care pot anunţa astfel de fenomente cu câteva ore înainte ca ele să se producă sau cel puţin cu câteva zeci de minute.

"În America, de exemplu, tornadele pot fi prevăzute cu zece minute înainte de producere. La noi nu sunt tornade, dar acest lucru este esenţial când ai de-a face cu precipitaţii extrem de abundente. Când plouă 160 de litri pe metru pătrat efectiv nu prea ai ce face, dar este important să ştii din timp", a spus Borbely.

Potrivit acestuia, România va plăti, anual, 1,9 milioane de euro pentru a face parte din acest sistem de radare.

"Noi am fost şi până acum membri, dar nu deplini. Dacă după o perioadă nu te integrezi îţi pierzi drepturile. Este, într-adevăr, un cost destul de ridicat, dar după ce am vorbit cu specialiştii şi mi-au explicat cum stau lucrurile cred că merită", a spus ministrul Mediului.

Acesta a apreciat că Guvernul va trebui să adopte strategii astfel încât să se poată face faţă acestor precipitaţii abundente anunţate de specialişti în următorii ani.

Laszlo Borbely a anunţat că România va putea beneficia, până în 2035, de 18 miliarde de euro, din bani europeni, de la buget şi din taxele de mediu pentru îndiguiri.

Cu toate acestea, ministrul a spus că "nu se poate îndigui toată România".

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici