Horia Georgescu, fostul şef al ANI, după achitarea definitivă: Poate au fost obligaţi să fabrice dosarul fără probe, îi invit să spună ce s-a întâmplat

Horia Georgescu a spus, după ce a fost achitat definitiv de ICCJ, că dosarul în care a fost judecat a avut, încă de la început, un parcurs „cel puţin ciudat” şi, dacă anchetatorii au fost obligaţi să fabrice cauza fără probe concrete trebuie să explice ce s-a întâmplat.

2009 afişări
Imaginea articolului Horia Georgescu, fostul şef al ANI, după achitarea definitivă: Poate au fost obligaţi să fabrice dosarul fără probe, îi invit să spună ce s-a întâmplat

Horia Georgescu, după achitarea definitivă: Poate au fost obligaţi să fabrice dosarul, îi invit să spună

Horia Georgescu, fostul şef al Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), a declarat, pentru MEDIAFAX, că atunci când instanţa supremă a pronunţat decizia prin care a fost achitat definitiv, s-a simţit „eliberat”.

„Am simţit că s-a făcut dreptate. Rămân, însă, urme adânci. Aceşti ani au fost un calvar pentru mine şi pentru familia mea, care nu poate fi descris în cuvinte. Mi-a fost distrusă cariera. O mare nedreptate şi un abuz de la cap la coadă, ce se dovedeşte a fi o ruşine în istoria justiţiei române”, a spus Horia Georgescu.

Fapta pentru care fostul şef ANI a fost trimis în judecată nu este prevăzută de legea penală, acesta fiind temeiul achitării definitive, a subliniat acesta, care a mai adăugat că nicio decizie a Curţii Constituţionale nu a cântărit în privinţa soluţiei magistraţilor.

„(Infracţiunea, n.r.) A fost o invenţie juridică privind o atribuţie pe care nu o aveam şi care nu este prevăzută în legislaţia primară sau secundară. Fac această observaţie pentru că am văzut şi interpretări conform cărora aş fi fost achitat datorită "slăbirii" abuzului în serviciu de către Curtea Constituţională. Nimic mai fals. Decizia Curţii Constituţionale din România privind abuzul în serviciu şi redefinirea acestuia nu se aplică în speţa de faţă. Pur şi simplu a fost o interpretare greşită prin care procurorul a adăugat la lege ceva ce nu exista”, a explicat Georgescu.

Experţii independenţi desemnaţi de instanţa de judecată au stabilit faptul că prejudiciul invocat de procurorii DNA în dosarul ANRP a fost, de fapt, o eroare a expertizelor specialiştilor DNA, subliniază Horia Georgescu.

„Acest dosar a avut un parcurs cel puţin ciudat încă de la debutul lui. A fost o situaţie unică în activitatea DNA când o persoană, adică eu, a fost scoasă din instituţie în cătuşe cu mâinile la spate. În mass media s-a vehiculat un prejudiciu de 80 milioane euro care s-a dovedit în instanţă a fi o minciună uriaşă, fără nicio bază reală”, explică sursa citată.

Odată cu soluţia de achitare definitivă, Horia Georgescu spune că imaginea sa este reabilitată, însă nu poate da uitării cei 4 ani şi jumătate, cât a durat procesul: „E o povară pe care trebuie să o duc toată viaţa”.

Încă din timpul procesului, acesta a depus mai multe sesizări la Inspecţia Judiciară şi la diferite instanţe deoarece s-a „lovit de abuzuri”.

„Eu îmi doresc ca DNA să analizeze profund aceste situaţii şi să identifice cauzele, în aşa fel încât aceste abuzuri să nu se mai întâmple niciodată. Sunt zeci de achitări definitive, zeci de familii, cariere şi destine distruse. Cred că DNA are propriile resurse şi instrumente ca să analizeze, să descopere, să elimine şi sa sancţioneze cauzele care au dus la astfel de situaţii. Obiectiv, procurorul de caz şi specialiştii au greşit, voit sau nu, dar în situaţia dată nu trebuie culpabilizată instituţia şi nici misiunea pe care o are. Eu nu pot nominaliza alţi decidenţi responsabili de aceste dosare cu erori, pentru că aş specula şi nici nu am instrumente să verific. Poate au fost obligaţi să fabrice acest dosar fără probe şi atunci îi invit să spună ce s-a întâmplat”, a punctat Horia Georgescu.

Acesta a continuat spunând că adevărul se va afla, într-un final. Cu toate acestea, lupta anticorupţie trebuie să meargă mai departe în ţara noastră, consideră fostul şef ANI.

„Dar e crucial sa fie făcută în baza legii, cu respectarea drepturilor, cu probe, profesionist, documentat şi, mai ales, fără abuzuri sau interpretări halucinante ale legii şi fără nici o logică juridică. Asta va aduce credibilitate. Nu voi uita niciodată prin ce am trecut, iar în viitor voi reflecta profund în legătură cu fiecare proces de decizie şi voi aplica un filtru critic prin prisma a ceea ce am experimentat recent”, mai spune Horia Georgescu.

Fostul şef al Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), Horia Georgescu, a fost achitat definitiv, la începutul acestei săptămâni, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) în dosarul privind despăgubirile de la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP). În urmă cu doi ani, pe 14 februarie 2018, fostul şef al Agenţiei Naţionale de Integritate a fost condamnat, în primă instanţă, de magistraţii Curţii de Apel Bucureşti la 4 ani închisoare cu executare pentru abuz în serviciu.

Georgescu susţinea atunci că este nevinovat şi anunţa că o să conteste decizia la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

"La capătul a trei ani ruşinoşi pentru Justiţia din România, am fost condamnat printr-o decizie nedreaptă şi profund părtinitoare în care magistratul Ana Maria Trancă a ales să se poarte ca un procuror al DNA şi nu ca un judecător imparţial. Îmi voi exercita calea legală de atac la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi ştiu că, în cele din urmă, voi fi achitat, oricât ar dura acest proces", scria fostul şef ANI, pe Facebook în urmă cu doi ani.

DNA l-a acuzat că, în calitate de membru al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din ANRP, ar fi emis, alături de ceilalţi inculpaţi din dosar, în trei dosare, titluri de despăgubire pe baza unor rapoarte de evaluare care nu corespundeau Standardelor Internaţionale de Evaluare, cu privire la estimarea valorii de piaţă a imobilelor. Scopul a fost, potrivit procurorilor, supraevaluarea imobilelor respective, ceea ce a adus un prejudiciu bugetului de stat la nu mai puţin de 84,5 milioane euro.

Important după decizia de marţi a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este că judecătorii au lăsat nesoluţionată latura civilă a cauzei, adică analizarea legalităţii despăgubirilor acordate de această presupusă reţea de la nivelul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor în cele trei dosare de despăgubire.

În timpul mandatului lui Horia Georgescu, Agenţia Naţională de Integritate l-a acuzat pe actualul preşedinte al României, Klaus Iohannis, că ar fi fost incompatibil, pe vremea când era primar al Sibiului, deoarece deţinea şi funcţiile de reprezentant al Municipiului Sibiu în Adunarea Generală a Acţionarilor în cadrul a două firme, respectiv S.C. Apă Canal S.A. Sibiu şi S.C. Pieţe S.A. Pe 21 ianuarie 2015, completul de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, definitiv, că şeful statului nu a fost incompatibil în perioada în care a fost primar al Sibiului.

Întrebat de MEDIAFAX dacă ancheta în dosarul său a avut o legătură cu declaraţiile pe care le-a lansat despre dosarele deschise de ANI şi implicare directa a lui George Maior (fostul şef SRI), Horia Georgescu a răspuns: „Am spus tot ce era de spus în legătură cu asta. Pentru mine, e un subiect închis”.

De altfel, Horia Georgescu a fost audiat, în aprilie 2018, pe această temă în cadrul Comisiei pentru control a activităţii SRI. După audieri, şeful comisiei parlamentare anunţa că fostul şef al ANI le-a spus că George Maior, fost director al SRI, se interesa de dosarele Agenţiei, mai ales de cauza privind posibila incompatibilitate a lui Klaus Iohannis.

"Întrebarile adresate domnului Horia Georgescu au fost daca a avut discuţii cu domnul Maior legat de dosarele ANI. Răspunsul a fost da. Au avut discutii şi când dosarele erau în instanţă. Domnul Maior se interesa de dosare în instanţă. Discutiile erau legate de parlamentari, ministri, nu de primari sau preşedinţi de consilii judeţene. Interesant e ca în cazul primarului municipiului Sibiu a făcut o excepţie în sensul acesta. Ultima discuţie cu domnul Maior despre dosarul domnului Iohannis a fost pe 19 septembrie 2014. Acest lucru o sa-l verificăm la comisie, pentru că am inteles ca a fost un apel pe telefonul operativ de la SRI şi de la ANI“, declara la acea vreme Claudiu Manda, şeful Comisiei SRI.

În prima sa audiere, Horia Georgescu le-a spus membrilor Comisiei de control SRI că a avut o relaţie foarte apropiată cu fostul director SRI, pe care îl considera chiar prieten, în condiţiile în care George Maior a susţinut, tot în faţa Comisie, că îl cunoştea vag pe acesta.

Ulterior, Raportul Comisiei de control SRI privind colaborarea dintre SRI şi ANI a arătat că faptele fostului şef al Serviciului, George Maior, ”se circumscriu unor acţiuni de poliţie politică, menite să afecteze grav procese democratice, pentru a obţine influenţă politică nelegitimă”.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

  

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici