Hormonul care vindecă o inimă frântă. Studiu revoluţionar

  • Ţesutul inimii poate fi reparat după rupere, spun specialiştii americani.
  • Studiul pilot a fost realizat pe peşti şi celule umane, şi este promiţător.
11214 afișări
Imaginea articolului Hormonul care vindecă o inimă frântă. Studiu revoluţionar

FOTO newsmedical/Twitter

Oxitocina, numită şi „hormonul iubirii”, poate ajuta la vindecarea inimilor frânte - la propriu. Într-un nou studiu realizat pe peşti zebră şi celule umane, oamenii de ştiinţă au descoperit că hormonul produs de creier poate ajuta ţesutul cardiac să se regenereze după o leziune şi, teoretic, ar putea fi folosit pe viitor în tratamentul atacurilor de cord, potrivit cercetătorilor.
 
Noul studiu, publicat vineri în revista ştiinţifică Frontiers in Cell and Developmental Biology, evidenţiază încă un alt beneficiu potenţial al oxitocinei: cel puţin la peştele zebră, hormonul ajută inima să înlocuiască cardiomiocitele (celule musculare care generează forţa contractilă) rănite sau moarte. Primele rezultate obţinute pe celule umane sugerează că oxitocina ar putea stimula efecte similare la oameni, dacă este administrată la momentul şi în doza potrivită. 
 
Oxitocina a fost supranumită hormonul „iubirii” sau al „îmbrăţişării” pentru rolul său cunoscut în crearea legăturilor interumane  şi a încrederii între oameni. Nivelurile acestui hormon cresc adesea atunci când oamenii se îmbrăţişează, fac sex sau au orgasm. Cu toate acestea, aşa-numitul hormon al iubirii îndeplineşte şi multe alte funcţii în organism, cum ar fi declanşarea contracţiilor în timpul naşterii şi promovarea lactaţiei, după momentul naşterii.
 
De asemenea, oxitocina ajută la protejarea sistemului cardiovascular de diverse leziuni, prin scăderea tensiunii arteriale, reducerea inflamaţiei şi eradicarea radicalilor liberi, un produs secundar reactiv al metabolismului celular normal.
 

„Repararea” inimii, pe agenda cercetătorilor

 
Inima are o capacitate foarte limitată de a repara sau de a înlocui ţesuturile deteriorate sau moarte, au notat autorii studiului în raportul lor.
 
Dar mai multe studii sugerează că, după o leziune, cum ar fi un atac de cord, un subgrup de celule din membrana cea mai exterioară a inimii, numită epicard, capătă o nouă identitate. Aceste celule migrează în jos în stratul de ţesut cardiac în care se află muşchii şi se transformă în celule asemănătoare celulelor stem, care se pot transforma apoi în mai multe tipuri de celule cardiace, inclusiv cardiomiocite. 
 
Aceste experimente oferă primele indicii că oxitocina ar putea juca un rol-cheie în repararea inimii după o leziune, iar prin stimularea efectelor sale, oamenii de ştiinţă ar putea dezvolta noi tratamente pentru a îmbunătăţi recuperarea pacienţilor după atacuri de cord şi pentru a reduce riscul de insuficienţă cardiacă viitoare, au concluzionat autorii. Aceste tratamente ar putea include medicamente care conţin oxitocină sau alte molecule care se pot conecta la receptorii hormonului. 
 
„În continuare, trebuie să analizăm oxitocina la oameni după o leziune cardiacă”, a declarat autorul principal Aitor Aguirre, profesor asistent în cadrul Departamentului de Inginerie Biomedicală al Universităţii de Stat din Michigan. „În general, sunt necesare studii preclinice pe animale şi studii clinice la oameni pentru a merge mai departe”.
 
Acest proces a fost studiat în mare parte la animale şi există unele dovezi care sugerează că ar putea avea loc şi la oamenii de vârstă adultă. Din păcate, dacă procesul are loc la oameni, pare să se desfăşoare prea ineficient şi în prea puţine celule pentru a avea ca rezultat o regenerare semnificativă a ţesuturilor după un atac de cord, au declarat autorii studiului într-un comunicat. Prin încurajarea cumva a unui număr mai mare de celule epicardice să se transforme în cardiomiocite, teoretizează autorii, oamenii de ştiinţă ar putea ajuta inima să se reconstruiască după o leziune.  
 
Autorii studiului au descoperit că pot declanşa acest proces în celulele umane într-un vas de laborator, expunându-le la oxitocină. Ei au testat, de asemenea, alţi 14 hormoni produşi de creier, dar niciunul dintre aceştia nu a putut convinge celulele să intre în starea dorită, asemănătoare cu cea de tulpină, necesară pentru a produce noi cardiomiocite.
 
Echipa a efectuat experimente pe peştele zebră, un peşte din familia peştilor pestriţi cunoscut pentru capacitatea sa impresionantă de a regenera ţesuturile din corp, inclusiv creierul, oasele şi inima. Echipa a descoperit că, la trei zile după o leziune cardiacă, creierul peştilor a început să pompeze oxitocină rapid, producând de până la 20 de ori mai mult decât înainte de leziune. Hormonul a călătorit apoi până la inimă, s-a conectat la receptorii săi şi a declanşat procesul de transformare a celulelor epicardice în noi cardiomiocite. 
 
Totuşi, deoarece noul studiu a fost realizat în acvarii de peşti şi în vase de laborator, acest tratament este încă departe de realizare, necesitând cercetării amănunţite.
 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici