Instanţa supremă a sesizat CCR privind statutul magistraţilor şi legea pentru combaterea terorismului/ ÎCCJ: Definiţia erorii judiciare e imprecisă şi generală

Instanţa supremă a sesizat, joi, CCR în legătură cu aspecte de neconstituţionalitate ale legii privind statutul magistraţilor şi cea privind prevenirea şi combaterea terorismului.

361 afișări
Imaginea articolului Instanţa supremă a sesizat CCR privind statutul magistraţilor şi legea pentru combaterea terorismului/ ÎCCJ: Definiţia erorii judiciare e imprecisă şi generală

Instanţa supremă a sesizat CCR privind statutul magistraţilor şi legea pentru combaterea terorismului

"Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, legal constituite, prin Hotărârea nr.3 din 24 mai 2018, au sesizat Curtea Constituţională asupra aspectelor de neconstituţionalitate cuprinse în Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, iar prin Hotărârea nr.4 din 24 mai 2018, au sesizat Curtea Constituţională asupra aspectelor de neconstituţionalitate cuprinse în Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului", transmite instanţa supremă.

Senatul a adoptat, marţi, în calitate de for decizional, modificările legii 303/2004 privind statutul magistratilor cu 79 de voturi pentru, 26 împotrivă şi nicio abţinere.

ÎCCJ: Definiţia erorii judiciare e imprecisă şi generală
 
Magistraţii ÎCCJ au subliniat, joi, în sesizarea transmisă CCR, faptul că în modificarea Legii privind statutul magistraţilor nu este identificată în mod clar ipoteza în care există eroarea judiciară, ci doar în linii generale, ceea ce duce la imposibilitatea aplicării legii.
„În cuprinsul dispoziţiilor art. 96 alin. (3) lit. a) şi b), în forma modificată, nu sunt identificate, în mod clar, ipotezele în care există eroarea judiciară, ci sunt indicate, în mod general, „actele procesuale” dispuse cu încălcarea „dispoziţiilor legale de drept material şi procesual” şi hotărârile judecătoreşti definitive” „contrare legii sau situaţiei de fapt”. Referirea cu caracter general la orice act procesual, la încălcarea oricărei dispoziţii legale de drept material şi procesual, la orice hotărâre judecătorească definitivă contrară oricărei dispoziţii legale nu poate echivala cu îndeplinirea obligaţiei de a stabili, în mod clar, ipotezele în care există eroarea judiciară”, se arată în sesizarea CCR, transmisă de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ).

Judecătorii de la instanţa supremă mai subliniază că legiuitorul s-a îndepărtat de la normele articolelor 538 şi 539 din Codul de Procedură Penală şi a inclus în sfera erorii judicare „actele proceduale” dispuse cu încălcarea „dispoziţiilor legale de drept material şi procesual” şi „hotărârile judecătoreşti definitive” „contrare legii sau situaţiei de fapt”, fără nicio circumstanţiere menită să permită identificarea clară a acestora.

„Efectul utilizării unor formulări cu caracter general şi imprecis în definiţia noţiunii de eroare judiciară este imposibilitatea delimitării sferei erorii judiciare şi, în consecinţă, imposibilitatea aplicării dispoziţiilor care o reglementează”, spune ÎCCJ.

 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici