Video INTERVIU - Duţă: Sistemul sanitar şi-a atins limitele financiare. Nu mai avem de unde să luăm bani

Sistemul sanitar şi-a atins limitele financiare, cât se încasează nu mai ajunge, iar salvarea ar veni de la introducerea deductibilităţii fiscale, din depolitizare, introducerea caselor private de sănătate controlate de stat pentru banii alocaţi, susţine într-un interviu pentru MEDIAFAX şeful CNAS.

1692 afişări

Preşedintele Casei Naţionale de Asiguri de Sănătate, Lucian Duţă, a declarat, într-un interviu pentru MEDIAFAX, că sistemul sanitar actual şi-a atins limitele financiare maxime şi că nu mai sunt cetăţeni care să poată fi impozitaţi. De altfel, potrivit lui Duţă, majorarea taxelor, a CAS-urilor nu reprezintă o soluţie oportună în prezent.

Pacienţii vor fi obligaţi să meargă la controlul obligatoriu, iar dacă nu o vor face vor plăti din buzunar serviciile din pachetul de bază în cazul în care se îmbolnăvesc.

Lucian Duţă subliniază în interviu că statul rămâne principalul element de control al activităţii medicale şi că pacienţii nu vor trebui să meargă să plătească pentru asigurările obligatorii, nimic în plus. Banii vor fi colectaţi ca şi până acum de ANAF, vor fi daţi CNAS, care pe criterii absolut trasparente şi obiective îi va da în administrare către casele private, a spus preşedintele CNAS. Potrivit acestuia, pacienţii vor avea dreptul să se înscrie la ce case private vor dori, iar cei care nu vor opta vor fi repartizaţi automat către casele private.

Casele private ar putea să intre în funcţiune în termen de un an - un an şi jumăte, după ce legislaţia secundară va fi gata, a adăugat şeful CNAS.

Duţă a precizat că noul sistem urmăreşte spargerea monopolurilor, în condiţiile în care, în prezent, există două mari monopoluri: al Casei Naţionale de Asigurări şi al sistemului spitalicesc. Totodată, transformarea spitalelor în fundaţii sau în alte structuri va garanta atragerea de fonduri suplimentare şi schimbarea sistemului de salarizare al medicilor, pentru că medicii vor avea contracte directe cu casele de asigurări, drept pentru care casele de asigurări îşi vor căuta acei doctori competenţi care garantează că pacienţii vor avea servicii medicale de calitate.

În ceea ce priveşte SMURD, Duţă a spus că acesta a fost înfiinţat ca fundaţie, dar are acces la banii publici, nefiind controlat însă, de nimeni, în prezent.

Totodată, preşedintele CNAS a subliniat că în noua lege nu este vorba nici de desfiinţarea SMURD-ului, nici de privatizarea sistemului de urgenţă, ci de faptul că statul controlează în continuare sistemul de urgenţă.

Redăm integral interviul acordat agenţiei MEDIAFAX de preşedintele CNAS, Lucian Duţă:

Reporter: Care sunt noutăţile şi beneficiile pentru populaţie ale proiectului noii legi a sănătăţii?

Lucian Duţă: Este pentru prima dată când ne propunem să creăm o nouă lege a sănătăţii despre care noi spunem că este centrată pe pacient. Acum câteva luni de zile am spus că, din păcate, reforma sănătăţii ori nu s-a făcut ori nici măcar nu a început, afirmaţie care la vremea respectivă a creat multe divergenţe. Spuneam atunci că dacă sistemul actual nu face altceva decât să producă nemulţumiri, atât la nivelul pacienţilor, cât şi la nivelul personalului sanitar, lucru acesta demonstrează că am ajuns într-un punct în care nu se mai poate. Actuala legislaţie, actualul sistem de funcţionare în medicina românească, vrem să recunoaştem sau nu, trebuie să o spunem foarte clar, că şi-a atins limitele. Şi-a atins limitele, din păcate, într-o formulă care este nemulţumitoare pentru toţi actorii care sunt implicaţi.

Reporter: Limitele financiare?

Lucian Duţă: Limitele financiare. Este foarte bine că aţi atins acest subiect. S-au atins limitele maxime. Practic, noi nu mai avem posibilitatea să mărim baza de impozitare, nu mai avem cetăţeni pe care să-i impozităm, singura excepţie majoră care se face la ora actuală sunt copiii. Nu putem pune problema să-i impozităm sau să luăm taxe pentru copii. S-a atins maximum de colectare. Să vii acum să măreşti taxele, respectiv CAS-urile este o soluţie nepotrivită pentru acest moment. Repet, din punct de vedere financiar sistemul a atins şi el maximum.

Reporter: Deci un mai avem de unde să luăm bani?

Lucian Duţă: Cu alte cuvinte nu mai avem de unde să luăm bani.

Reporter: Iar cât se încasează nu mai ajunge...

Lucian Duţă: Nu trebuie să fi mare expert să vezi un lucru simplu, că sistemul în acest moment este la fel subfinanţat. Or, prin această nouă lege încercăm să aducem bani suplimentari în sistem, bani pe care sursele pe care le vom găsi sunt noi. Vorbim despre deductibilitatea fiscală. Practic, angajatorul în limita sumei de 300 de euro, poate negocia cu angajatul o poliţă suplimentară pe care o poate plăti, repet, angajatorul. Aceasta înseamnă, după calculele noastre, o infuzie suplimentară de un miliard şi jumătate - două miliarde de euro, ceea ce înseamnă o creştere între 30 şi 50 la sută a fondurilor pe care le prognozăm că ar putea intra în sistemul medical. Noutatea majoră a sistemului de asigurări, angajatorul în limita dedictibilităţii fiscale de 300 de euro pe an poate oferi facilităţi angajatului. Adică, după calculele noastre între un miliard - două miliarde de euro.

În mod direct, ceea ce ne propunem să asigurăm pacientului sunt creşterea calităţii actului medical, transparentizarea cheltuielilor şi, mai ales, un lucru foarte important depolitizarea, vorbim practic de o standardizare a activităţii medicale, de un acces al pacienţilor în sistem în ordinea gravităţii bolilor. Cu alte cuvinte, dacă eşti bolnav acum ai prioritate imediată în sistem şi de - un lucru nou şi foarte important - de o integrare completă a serviciilor medicale, ceea ce înseamnă că în momentul în care eşti depistat bolnav, ţi se acordă o importanţă sporită, în sensul că se evită agravarea acelei boli.

Reporter: Concret?

Lucian Duţă: Concret, înseamă că se creează nişte unităţi specializate între medicul de familie, medicul specialist care vor monotoriza starea de sănătate a pacientului din momentul în care este depistat, evitându-se ca pacientul să ajungă la medic în stadii grave, deci mai scumpe ale bolii.

Reporter: Asta dacă pacientul merge la medic.

Lucian Duţă: Acest lucru face parte din contractul pe care pacienţii îl vor încheia cu casele de asigurări. Este obligativitatea pacientului de a se prezenta la medic urmând să suporte consecinţele dacă nu vine să-şi facă vizitele medicale. Mi se pare de bun simţ, dacă eşti chiar şi aparent sănătos să vii să-ţi faci vizitele medicale cel puţin o dată pe an. Or, mie mi se pare că acest lucru pe care ni l-am propus, transparentizarea sistemului, eficientizarea banului public, accesul privilegiat al pacienţilor cu boli grave în sistem mi se pare că este o noutate pe care încercăm să o punem în aplicare.

Reporter: Cum vor funcţiona asigurările, îşi fac oamenii singuri asigurări, sunt arondaţi automat? Cum va fi?

Lucian Duţă: Pentru că este un subiect foarte sensibil şi de care toată lumea este interesată în acest moment, aş vrea să punctez ceva care mie mi se pare esenţial. Statul rămâne principalul element de control al activităţii medicale. Cu alte cuvinte, nu vom fac altceva decât să dăm în administrare aceşti bani ai pacienţilor, bani privaţi, urmând ca Ministerul Sănătăţii împreună cu CNAS să reglementeze şi să controleze permanent activitatea acestor case.

Cu alte cuvinte, casele acestea private de asigurări nu vor putea să condiţioneze şi să producă o standardizare a activităţii aşa cum doresc ele, practic vor fi forţate prin reglementările pe care le vom da să respecte aceste lucruri. Noi ne aşteptăm ca, dând aceşti bani în administrare privată, să ajungem la eficientizarea activităţii, transparentizarea activităţii şi mai mare, mai ales standardizarea activităţii medicale. Fiecare casă de asigurări va putea să intre şi pe sistemele secundare şi terţiare ale asistenţei medicale (vorbim de distribuţia de medicamente, consumul de medicamente, materiale tehnico - sanitare) şi va putea practic să-şi formeze grupe secundare de achiziţii de materiale sanitare de medicamente în care discount-urile se vor reflecta practic în servicii medicale mai multe şi mai de calitate cu pacienţii.

Practic, concurenţa între ele va produce servicii mai multe şi mai bune pentru pacienţi. Pacienţii nu vor trebui să meargă să plătească pentru asigurările obligatorii, nimic în plus, rămân de 5,2% din partea angajaţilor şi 5,5% din partea angajatorului. Banii vor fi colectaţi ca şi până acum de ANAF, vor fi daţi CNAS, care pe criterii absolut trasparente şi obiective îi va da în administrare către casele private. Pacienţii vor avea dreptul să se înscrie la ce case private vor dori, singurul element pe care trebuie să-l facă, vorbim aici de asigurările publice ca să fie foarte clar, urmând ca serviciile obligatorii garantate de stat cu anumite standarde de calitate să le fie oferite ca şi până acum.

Reporter: Cei care nu se înscriu?

Lucian Duţă: Cei care nu se înscriu, vor fi repartizaţi automat către casele private. Bineînţeles că vor fi lăsaţi un an - un an şi jumătate să-şi aleagă casele private.

Reporter: Când estimaţi că ar putea intra în funcţiune aceste case private?

Lucian Duţă: Eu cred că aceste case private ar putea să intre în funcţiune în termen de un an - un an şi jumăte, după ce legislaţia secundară va fi gata. Acum discutăm despre o lege cadru pe care ne-o propunem să o implementăm, urmând ca legislaţia secundară să dureze câteva luni de zile. Pentru că legislaţia secundară vine şi reglementează exact ce prevede legea cadru. Abia după ce legislaţia secundară este gata putem vorbi de implementarea legii, despre care eu cred că durează un an, un an şi jumătate. Nu vorbim despre schimbări făcute rapid, schimbări făcute pe picior, ci de un proces care ne propunem să se desfăşoare, probabil, pe cel puţin un an de zile.

Reporter: Ce se va întâmpla cu angajaţii caselor judeţene de asigurări?

Lucian Duţă: Principalul rol al CNAS în noul context este de a reglementa şi de a controla casele private. Or, acest lucru se va face prin unităţi judeţene, unităţi zonale pe care CNAS trebuie să le aibă pe toată suprafaţa ţării. Asta înseamnă că aceste case judeţene vor intra într-un proces de reorganizare, cei mai buni şi cei mai competenţi oameni vor fi ţinuţi în interiorul acestei structuri, vor reprezenta elementele teritoriale de control ale CNAS, urmând ca ceilalţi să fie preluaţi de casele de asigurări.

Reporter: Casele de asigurări private nu au nicio obligaţie să îi preia.

Lucian Duţă: Este adevărat. Este probabil că o parte dintre ei vor pleca din sistem. Repet, nu toţi, pentru că noi avem nevoie de elemente judeţene, de elemente terioriale de control.

Reporter: De câţi aveţi nevoie?

Lucian Duţă: Nu ne-am făcut acest calcul pentru că legea este în dezbatere. Să vedem de modificări vor apărea, în funcţie de acestea, pe legislaţia secundară ne vom construi şi noi strategia.

Reporter: Care consideraţi că va fi punctul forte în asigurări?

Lucian Duţă: Evident, controlul statului asupra sistemului de asigurări, garantarea calităţii serviciilor a acesului în sistem, eficientizarea cheltuirii banului.

Reporter: Există o strucură struţo-cămilă în care statul încasează bani, după aceea îi dă privatului, apoi îl controlează pe privat.

Lucian Duţă: Statul trebuie să aibă grijă de cetăţenii săi. De vreme ce ne propunem să le dăm în administrare fonduri acestor structuri private, sperând că le vor administra mai bine, trebuien să ai pârghii de control în permanenţă. Până la urmă tu eşti răspunzător în faţa cetăţenilor de modul cum au ei acces la servicii medicale.

Reporter: Deci ei vor fi obligaţi să asigure un pachet minim de servicii impus şi plătit de CNAS?

Lucian Duţă: Da. Casele private vor fi obligate să asigure pachetul minim de servicii implus şi plătit de CNAS, la nişte strandarde de calitate, la fel impuse de noi. Dacă dânşii reuşesc să eficientizeze activitatea şi mai mult pot oferi mai multe servicii pe acest pachet de bază.

Reporter: Obligaţia cetăţenului de a merge la controlul periodic, cum prevede regulamentul casei private, va fi suportată de către cine?

Lucian Duţă: Costurile pentru controlul obligatoriu sunt parte din mecanismele de prevenţie şi sunt în pachetul de servicii de bază.

Reporter: Adică, în pachetul de bază plătit de CNAS este şi un control anual obligatoriu?

Lucian Duţă: Desigur, este practic totul plătit de CNAS.

Reporter: Cei care nu vor merge la controlul obligatoriu vor plăti din buzunar serviciile dacă se vor îmbolnvi?

Lucian Duţă: Da, serviciile din pachetul de bază. Dacă nu te prezinţi şi dacă nu respecţi paşii pe care ţi-i impune sistemul, este normal să plăteşti. Sistemul nu este de vină că tu te-ai imbolnăvit dacă tu nu ai venit la controlul obligatoriu.

Reporter: Cât la sută din intervenţiile medicale reprezintă urgenţele medicale?

Lucian Duţă: Ce putem să observăm cu ochiul liber este un lucru foarte simplu, lumea este foarte mult obişnuită să meargă la spital la camera de gardă. Or, deficienţa principală a sistemului nu este că, bun, trebuie să introduci, să nu-i mai laşi pe oameni să vină la camera de gardă, din contră trebuie... dar sistemul trebuie să-şi creeze în interior mecanisme prin care pacientul ajunge la camera de gardă numai dacă are nevoie de camera de gardă. Cu alte cuvinte medicina primară, medicii de familie, medicina secundară, ambulatoriile trebuie să funcţioneze perfect. Trebuie făcută selecţia urgenţelor care trebuie să ajungă în spital. Există şi urgenţe mai mici care pot fi rezolvate la aceste nivele, dar care, din păcate, ajung şi aglomerează camerele de gardă.

Reporter: Dar cele mai multe urgenţe ajung vineri după-amiază, sâmbătă, duminică...

Lucian Duţă: Despre asta este vorba. Că standardizarea şi relaţia dintre casele private şi medicina primară şi medicina secundară va fi reglementată foarte exact. Cu alte cuvinte n-o să mai ai medici de familie care-ţi spun vineri seara sau vineri după-amiaza - « îmi pare rău, eu mi-am închis cabinetul şi am plecat». Vor trebui să-şi ia măsuri nu numai unul, poate se vor grupa, vor face asociaţii în care «bun, plec eu week-end-ul ăsta, dar rămâneţi voi şi aveţi grijă de pacienţi». Vedeţi, aţi punctat foarte bine, grija faţă de pacient, accesul la servicii, o să vedeţi că va fi reglementat mult mai exact de către casele acestea private.

Reporter: Adică ei îi vor putea obliga pe medici în baza contractului pe care îl fac să le asigure permanenţă în aceste zile libere?

Lucian Duţă: Vreau să spun altceva, nu că îi vor obliga. Au mecanisme mai coercitive, mult mai bune decât statul. Statul, după cum vedeţi, când vrea să introducă reguli, standarde, întotdeauna există discuţii, tot timpul lumea se opune în momentul în care finanţatorul devine de-adevăratele finanţator şi trebuie să acţioneze pe reguli foarte exacte atunci ttebuie să te supui finanţatorului. Depolitizarea actului medical cu care am şi început acest interviu, depolitizarea nu numai în structurile centrale ci şi pe structurile până la nivelul de director de spital dacă vreţi, va duce la eficientizare sau este una din direcţiile de eficientizare a sistemului.

Reporter: De fapt sistemul este măcinat de politizare?

Lucian Duţă: Este una din hibele mari ale sistemului medical de la noi, pt că este politizat foarte, foarte mult. Să ştiţi că trecerea spitalelor în administraţia locală, greu vor trece ani de zile până când să poţi să spui că managementul de acolo este depolitizat. Mi-e teamă că de fiecare dată când se vor schimba preşedinţii de consilii judeţene se vor schimba şi directorii de spital, dar încet - încet ceea ce noi sperăm este că acest lucru se va întâmpla din ce în ce mai puţin pentru că îşi vor da seama că au nevoie de oameni competenţi şi buni, că până la urmă şi preşedintele de consiliu judeţean şi primarul câştigă dacă au nişte manageri buni, nu neapărat dacă îşi pun oamenii lor.

Reporter: Să ne oprim puţin asupra sistemului medical de urgenţă, unde au fost mai multe discuţii. Care este viziunea dumneavoastră asupra noului sistem de urgenţă?

Lucian Duţă: O altă caracteristică majoră a acestei legi este spargerea monopolurilor. Există două mari monopoluri în sistem la ora aceasta. Primul este al Casei Naţionale de Asigurări. Practic, în România nu ai decât un singur finanţator: statul care îţi face regulile mai bine sau mai rău, dar este singur. Iar al doilea mare sistem monopolist este sistemul spitalicesc, care la ora aceasta funcţionează într-o combinaţie de amestec al intereselor politicului cu sistemul de învăţământ, rezultând un mix şi o calitate a serviciilor care este cea pe care o observăm cu toţii.

La ora aceasta nu poţi să-i spui unui doctor care nu-şi face treaba la spital «du-te acasă şi lasă-ne» pentru că el îţi spune că are contract garantat de stat. Transformarea spitalelor în fundaţii sau în alte structuri va garanta două-trei lucruri majore şi anume atragerea de fonduri suplimentare, schimbarea sistemului de salarizare al medicilor, pentru că medicii vor avea contracte directe cu casele de asigurări, drept pentru care casele de asigurări îşi vor căuta acei doctori competenţi care garantează că pacienţii vor avea servicii medicale de calitate. În felul acesta doctorii prin contractul cu casa vor putea să fie plătiţi la nişte standarde mult mai înalte, iar pe de altă parte, managerul de spital îşi va putea dimensiona secţiile, clinicile, astfel încât singurul element care să conteze să fie eficienţă şi calitate. Cu alte cuvinte dacă îţi vei face treaba vei fi plătit mult mai bine şi nu într-un sistem fix cum este acum. Noi avem o situaţie absurdă, un chirurg dacă face 300 de operaţii pe lună şi unul 200 de operaţii pe lună, salariul este acelaşi, ceea ce va duce la o creştere a veniturilor şi sperăm mai ales la o scădere a numărului medicilor care părăsesc România în acest moment.

Un alt monopol care există, cel al sistemului de urgenţă. Există în acest moment un sistem de urgenţă în România care funcţionează relativ bine. Tot ce ne-am propus prin această lege ne-am propus practic şi o să mă refer aici direct la problema cu SMURD-ul. SMURD-ul până la urmă a fost înfiinţat ca o entitate privată, sub denumirea de fundaţia SMURD, este o entitate privată care are acces la banii publici la mijloacele publice este un serviciu foarte bun, serviciu de succes care a fost înfiinţat acum mulţi ani şi care pe măsură ce au trecut anii s-a dezvoltat, dar vă repet este un serviciu privat care se foloseşte de mijloace de bani şi de mijloace fixe publice.

Reporter: De fapt asta vreţi să faceţi şi dumeavostră.

Lucian Duţă: Din păcate, la ora aceasta - ne place sau nu ne place să spunem -, nu există niciun fel de analiză obiectivă a activităţii cost eficienţă a sistemului la ceea ce înseamnă sistemul de urgenţă în România. De acord cu dumneavoastră că funcţionează bine, dar nimeni, nici dumneavoastră, nu puteţi să-mi spuneţi dacă putea să funcţioneze şi mai bine cu costuri mai mici. Or, atunci când nu ai standarde de funcţionare nu ai structuri specifice de control. Repet, SMURD-ul nu este controlat de nimeni la ora aceasta. Nu există o instituţie a statului care să vină să spună «acestea sunt nişte standarde minime, vrem să vedem ce-ai făcut», nu este auditat de nicio structură a statului, din punct de vedere financiar nu există la fel nicio structură a statului care să auditeze SMURD-ul pentru că are statut de fundaţie. Nu văd de ce nu ai putea să laşi şi altora loc să intre pe piaţă pentru că tu ca stat eşti cel care va controla sistemul, tu ca stat vrei să cumperi servicii medicale tip SMURD cum este cazul acesta, standardizate aşa cum îşi doreşte statul şi cei care pot da aceste servicii la calitatea şi la standardele pe care ţi le-ai impus, vii şi le cumperi aceste servicii.

Reporter: Aveţi bani să mai extindeţi serviciile acestor noi stucturi?

Lucian Duţă: Văd că pe fiecare an se iese şi se spune că trebuie să cumpărăm avioane, elicoptere, tancuri şi nu ştiu ce salvări.

Reporter: Ministerul Sănătăţii este cel care a făcut aceste achiziţii, Ministerul Adminsitraţiei şi Internelor este cel care a făcut aceste achiziţii. Deci vorbim de stat, statul a vrut să facă aceste investiţii.

Lucian Duţă: Da, pentru că nu a avut alternativă până în acest moment. Cu alte cuvinte statul este forţat să şi le managerieze prost, să nu aibă niciun interes să aibă grijă de acele investiţii pentru că sunt ale statului. Ceea ce ne-am propus este că dacă la un moment dat statul nu mai are cum să facă aceste investiţii să şi le facă sistemul privat, să funcţioneze, vă repet, pe standardele impuse de stat şi dacă funcţionează să intre să funcţioneze.

Reporter: Legea 95/2006 are sute de pagini, pentru urgenţă sunt peste 100 de pagini. Acolo scrie cum trebuie să se desfăşoare şi ce standarde trebuie să aibă fiecare serviciu.

Lucian Duţă: Aşa va fi şi în noua lege.

Reporter: Şi atunci de ce spuneţi că nu există standarde când clar în lege sunt 100 de pagini, iar standardele sunt în 50 de pagini..

Lucian Duţă: Am spus eu că nu sunt standardele acelea bune? Nu am spus altceva decât că nu există niciun mecanism de control al acestor instituţii. Statul nu controlează în acest moment SMURD-ul.

Nu există nicio instituţie a statului în acest moment care să controleze serviciile de urgenţă. Vă rog duceţi-vă şi interesaţi-vă la Ministerul Sănătăţii care este acea structură care în caz de cataclism, în caz de urgenţă majoră şi care este instrumentul cu care ministrul Sănătăţii controlează serviciile de urgenţă şi o să aveţi o surpriză să constataţi că nu există acea instituţie a statului.

Plătim SMURD-ul din fonduri publice, nu ale Casei de Asigurări. când au nevoie de urgenţă, oamenii văd SMURD-ul uitând că, de fapt, în spate, grosul activităţii de urgenţe este ţinut de sistemul public de ambulanţă. Îmi pare rău că spun lucrurile acestea, dar asta e realitatea. Vă repet, statul la ora aceasta nu are niciun mecanism de control asupra sistemului de urgenţă, instituţie de control asupra sistemului de urgenţă. Există o singură persoană care se rapotează la acest sistem, ceea ce mie mi se pare incorect. Nu este vorba nici de desfiinţarea SMURD-ului, nici de privatizarea sistemului de urgenţă, este vorba de un lucru foarte simplu statul controlează în continuare sistemul de urgenţă, singurul lucru care ni l-am propus este să scadă banii alocaţi investiţiilor în mijloace fixe, să încercăm să stimulăm achiziţia acestor mijloace de către sistemul privat pe care vrem să-l facem să funcţioneze integrat în acelaşi sistem de stat pe standardele de calitate ale noastre.

Reporter: Vom avea fundaţii la ambulanţă, vom avea fundaţii la spitale, statul va controla banii privaţilor, cam asta e ideea şi orice monopol dispare. Acestea erau cele trei monopoluri, ambulanţă, spitale şi la casa de asigurări.

Lucian Duţă: Daţi-le în ordinea care trebuie, sistemul de asigurări, spitale şi ambulanţă. Nu e atât de important subiectul ambulanţe pe cât se încearcă în aceste zile să se acrediteze. Eu nu cred că cineva va fi interesat să facă sisteme tip SMURD. Este foarte greu să manageriezi un sistem de genul acesta şi e foarte scump. Dar numai faptul că tu centrezi şi tu dai cu capul, toată legislaţia nu a fost făcută în sistemul de urgenţă de patru ani de zile încoace de MS, ci de către o singură persoană. Nu există nicio comisie de urgenţă, este un paravan după care se ascunde o singură persoană, care, vă repet, la ora aceasta nu acceptă o idee foarte simplă, că poate mai există şi alţii care vor să facă lucrurile şi poate le facem mai bine, există o posibilitate. Eu mi-aş dori din tot sufletul ca să există cât mai mulţi care îşi doresc să facă treabă şi să muncească.

Reporter: Cât credeţi în ideea transformării spitalelor în fundaţii şi societăţi comerciale?

Lucian Duţă: Sincer să vă spun este prima în care cred. Mi se pare cea mai importantă pentru că va duce la o calitate crescută a serviciilor.

Reporter: Îi vedeţi pe manageri să înţeleagă ideea transformării unităţii sanitare în societate comercială sau...

Lucian Duţă: Eu cred că vor alerga să facă acest lucru. Una e să conduci un spital cu personal supradimensionat şi în care toţi sunt plătiţi prost şi una e să conduci un spital în care ai exact câţi doctori îţi trebuie foarte competenţi şi la care pacienţii vin de plăcere la acest spital.

Reporter: Imaginaţi un scenariu. Peste trei ani toate aceste prevederi despre care vorbiţi astăzi ar salva sistemul sanitar. Ce PIB ar avea sănătatea?

Lucian Duţă: V-am spus că are potenţial de creştere cam de 1,5-2 miliarde de euro. Asta înseamnă că vom avea cam 6 miliarde, asta înseamnă că te duci spre 5-6% din PIB.

Reporter: Vă asumaţi un eşec al acestei legi?

Lucian Duţă: De vreme ce am fost unul din iniţiatorii acestei legi normal că trebuie să-mi asum la o adică şi un eşec al acestei legi.

Reporter: Ştiţi că în 2006 a fost promulgată legea sănătăţii. Preşedintele Băsescu a susţinut legea. Dar, legea aceea a bombardat strict directorii de spitale. După patru ani de zile, sistemul este la zero.

Lucian Duţă: Legea a dus mai multe fonduri, să ştiţi.

Reporter: Drept dovadă că azi trebuie să se intervină urgent ...

Lucian Duţă: Legea 95 dacă ne uităm pe banii de la Casa Naţională a adus mai multe fonduri, dar realitatea cu legea 95 e foarte simplă. Că tot aţi adus aminte de preşedinte, în acele momente preşedintele a fost minţit de către ministrul de la acea vreme care nu avea interesul decât să-şi pună directorii de la PNL prin toate spitalele.

Reporter: Şi acum i s-a spus adevărul?

Lucian Duţă: După cum vedeţi cel puţin în ceea ce priveşte politizarea, sistemul este zero, măcar nu putem fi acuzaţi de faptul că încercăm o aşa zisă reformă în care să încercăm să ne punem oamenii pe acolo din toate partidele. N-are nicio legătură, încercăm să introducem criterii de eficienţă şi de performanţă şi chiar dacă lucrurile sun învolburate în acest moment, chiar dacă există foare mulţi care se opun, discuţiile care se vor face în următoarea perioadă de timp o lună - două, eu sper ca lumea să vină cu idei constructive şi nu distructive. Până la urmă vedeţi că n-am spus că legea este perfectă, dar este sigur perfectibilă. Decât să stai s-o critici, mai bine să vii cu propuneri: «uitaţi, la capitolul acesta noi spunem că ar fi bine aşa, uitaţi care sunt argumentele». Eu sper din tot sufletul că toţi românii bogaţi sau săraci vor beneficia de un pachet de servicii de bază. Medicamente vor avea chiar mai multe, pentru că v-am spus că unităţile acestea private, casele private vor putea intra inclusiv pe sistemele secundare, medicamente, materiale. Poate sistemul de distribuţie să aibă un pic de suferit, dar până la urmă pe mine mă interesează pacienţii.

(Interviu de Elvira Gheorghita, elvira@mediafax.ro)

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

  

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici