IPS Nicolae, mitropolit 52 de ani şi primul prelat ce a recunoscut colaborarea cu securitatea

Mitropolitul Banatului, IPS Nicolae Corneanu, a fost hirotonit preot în 1960 de Patriarhul Teoctist, în acelaşi an a fost ales episcop al Aradului, iar doi ani mai târziu a fost ales mitropolit al Banatului. El a fost primul înalt prelat care a recunoscut că a colaborat cu Securitatea.

194 afişări

Imaginea articolului IPS Nicolae, mitropolit 52 de ani şi primul prelat ce a recunoscut colaborarea cu securitatea

IPS Nicolae, mitropolit 52 de ani şi primul prelat ce a recunoscut colaborarea cu securitatea (Imagine: Sebastian Tataru/Mediafax Foto)

Mitropolitul Banatului, IPS Nicolae Corneanu, în vârstă de 90 de ani, a încetat din viaţă, duminică noapte, la reşedinţa mitropolitană.

Nicolae Corneanu s-a născut în 21 noiembrie 1923, în Caransebeş, într-o familie de preoţi. El a urmat cursurile şcolii elementare şi pe cele liceale la Caransebeş, apoi s-a înscris la Facultatea de Teologie din Bucureşti. După absolvirea facultăţii s-a înscris la doctorat, iar în 30 iunie 1949 şi-a susţinut teza cu titlul: "Viaţa şi petrecerea Sfântului Antonie cel Mare. Începuturile monahismului creştin pe Valea Nilului".

În anul 1960, a fost hirotonit preot de către Patriarhul Teoctist, pe atunci episcop-vicar patriarhal, iar la 15 decembrie acelaşi an Colegiul Electoral Bisericesc l-a ales episcop al Aradului, Ienopolei şi Hălmagiului. A fost hirotonit arhiereu în biserica "Sfântul Spiridon Nou" din Bucureşti, în 15 ianuarie 1961, de către Patriarhul Justinian, instalarea în funcţia de episcop al Aradului având loc în 22 ianuarie acelaşi an, la Catedrala Episcopală din Arad.

În 17 februarie 1962, acelaşi Colegiu Electoral al Patriarhiei Române l-a ales pe Nicolae Corneanu arhiepiscop al Timişoarei şi Caransebeşului şi mitropolit al Banatului.

El a conferenţiat la Oxford, la Universitatea "Humboldt" din Germania şi la Fundaţia "Pro Oriente" din Viena, iar din 1992 a fost membru de onoare al Academiei Române.

În anul 2000, a primit Ordinul Naţional "Pentru Merit" în grad de Mare Cruce conferit de preşedintele Emil Constantinescu.

Mitropolitul Banatului, IPS Nicolae Corneanu, a fost primul reprezentant al ierarhiei Bisericii Ortodoxe Române care a recunoscut după 1990 că a colaborat cu fosta Securitate.

Mai mult, în august 2007, Colegiul CNSAS a stabilit că academicianul Constantin Bălăceanu Stolnici şi mitropolitul Banatului, Nicolae Corneanu, au făcut poliţie politică. Conform CNSAS, IPS Nicolae Corneanu ar fi oferit informaţii sub numele de cod ”Popa Vasile”, “Popescu Ion/Ioan” şi “Munteanu Ioan”.

Atunci, mitropolitul Banatului, Nicolae Corneanu, spunea că nu consideră că a făcut poliţie politică, deşi a recunoscut încă din 1990 că a colaborat cu Securitatea. Înaltul prelat susţinea că a fost constrâns să colaboreze cu Securitatea după ce, în anii '40, a adăpostit un fugar care, ulterior, fiind găsit şi torturat de Securitate, a dezvăluit acest lucru.

"A trebuit să fac faţă unei situaţii dificile, dar m-am străduit şi cred că Dumnezeu m-a ajutat ca să nu fac rău nimănui. E adevărat că conştiinţa mi-a rămas încărcată din cauza acestei legături pe care am avut-o, fără voia mea, cu Securitatea", spunea mitropolitul Banatului.

Nicolae Corneanu susţinea, însă, că nu a făcut poliţie politică, chiar dacă a întreţinut, "fără voia sa", legături cu organele de Securitate.

"Eram mereu vizitat, eram mereu sub urmărire permanentă, eram mereu sub observaţia organelor de Securitate şi sigur, la ora actuală, se foloseşte termenul de poliţie politică, dar eu acest lucru nu-l simt pe conştiinţa mea, pentru că n-am făcut altceva decât am acceptat o situaţie care corespundea unei perioade prin care am trecut şi care Dumnezeu ne-a ajutat s-o depăşim. Dar poliţie politică propriu-zisă cred că nu am făcut şi nu consider ca acele obligaţii la care am fost supus din partea organelor de Securitate care mă urmăreau permanent consider că nu pot fi catalogate ca şi poliţie politică", spunea el.

Tot în 2007, IPS Nicolae a condus, în virtutea vechimii în grad, şedinţa Sfântului Sinod în care au fost stabiliţi candidaţii la funcţia de patriah, după moartea PF Teoctist.

În 2008, mitropolitul Banatului a fost criticat după ce s-a aflat că s-a împărtăşit la catolici. Astfel, în 25 mai 2008 a avut loc slujba de sfinţire a unei biserici greco-catolice din Timişoara, cu hramul "Sfânta Maria - Regina Păcii şi a Unităţii", în prezenţa monseniorului Francisco Javier Lozano, Nunţiu Apostolic în România.

Martorii spuneau atunci că, în cadrul Sfintei Liturghii, la momentul împărtăşaniei, IPS Nicolae Corneanu a plecat din mijlocul credincioşilor şi a urcat la altar, unde a cerut permisiunea de a se împărtăşi. Ca răspuns, Nunţiul Papal în România, conform tradiţiei, i-a dat în mână lui IPS Nicolae Sfântul Trup, după care i-a fost înmânat potirul cu Sângele Domnului din care acesta s-a împărtăşit singur.

Gestul IPS Nicolae venea la puţin timp după ce PS Sofronie Drincec, episcopul ortodox al Oradei, şi episcopul greco-catolic Virgil Bercea au sfinţit împreună agheasma mare de Bobotează, acest fapt declanşând un scandal.

Atunci, chiar Biserica Ortodoxă Rusă a cerut BOR, printr-o scrisoare, "să exprime un punct de vedere în legătură cu acest eveniment", iar BOR a anunţat că situaţia urma să fie discutată în Sfântul Sinod. De asemenea, mari duhovnici şi călugări de la Muntele Athos au protestat, solicitând caterisirea lui IPS Nicolae Corneanu.

Între timp, la Timişoara au avut loc mai multe acţiuni de susţinere a mitropolitului, la care au participat sute de persoane.

În iulie 2008, Sfântul Sinod a decis să nu îi sancţioneze pe IPS Nicolae Corneanu şi pe episcopul Oradiei, decizia fiind luată prin vot.

"Sfântul Sinod a dezaprobat gesturile necanonice ale celor doi ierarhi care au produs tulburare în Biserică", dar a luat act "de regretul şi pocăinţa acestora pe care le-a primit ca prim semn de îndreptare", se arăta în decizie. De atunci, însă, niciun ierarh, preot, diacon, monah sau credincios mirean din BOR nu se mai poate împărtăşi în altă biserică creştină, în caz contrar fiind sancţionaţi canonic.

În 2011, Sfântul Sinod a decis ca IPS Nicolae, pe care problemele de sănătate îl împiedicaseră să participe la ultimele şapte şedinţe de lucru ale Sfântului Sinod (2010 şi 2011), să rămână în funcţie, însă atribuţiile administrative să fie delegate episopului vicar PS Lugojanul.

După această decizie, zeci de timişoreni au protestat frecvent, un grup al protestatarilor cerând PF Daniel să se implice în rezolvarea acestui caz şi să îi redea IPS Nicolae drepturile pe care le-a avut, printre care cel de semnătură.

În iulie 2012, Patriarhia Română a primit o cerere a IPS Nicolae de retragere din funcţia de mitropolit al Banatului, care urma să fie analizată în şedinţa Sfântului Sinod, însă ulterior înaltul prelat şi-a retras solicitarea, rămânând în funcţie.

În acest an, mitropolitul a fost internat de două ori la Institutul de Boli Cardiovasculare din Timişoara. În luna iulie, el a fost internat în urma unei hipoglicemii făcute pe fondul unei răceli acute, el având şi probleme cardiace şi având diabet de mai mulţi ani.

În septembrie, el a fost internat din nou, pentru mai multe investigaţii, după ce a acuzat o stare de rău.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Taguri:
IPS NICOLAE ,
MITROPOLITUL BANATULUI ,
BIO
Versiunea: mobil  |  completa

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax SA.