Isărescu răspunde atacurilor lui Vâlcov: Domnul consilier Vâlcov nu poate vorbi în numele BNR. Nici nu ştiu în numele cui vorbeşte/ Acest tip de propagandă de două parale, cred că nu mai merge

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu răspunde atacurilor din partea PSD şi ale lui Darius Vâlcov, consilierului premierului, şi spune că acesta nu poate vorbi în numele BNR.

10428 afişări

”Domnul consilier Vâlcov nu poate vorbi în numele BNR. Nici nu ştiu în numele cui vorbeşte. Eu am semnat în cursul acestei dimineţi proiectul declaraţiei pentru drumul de parcurs de România spre zona euro. Acolo nu este niciun damf de Vâlcov”, a spus Isărescu. 

”Premierul susţine ale idei faţă de consilierul Vâlcov. Garantez după cum vorbeşte, nu a citit niciun raport al BNR. Unii poate au citit vreun titlul, el nu a citit nimic. Totuşi, tot comentează politica monetară”, a adăugat guvernatorul BNR. 

Isărescu: Aderarea României la zona euro n-are nimic de-a face cu declaraţiile lui Vâlcov

Mugur Isărescu, Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), a făcut, luni, mai multe declaraţii în ceea ce priveşte afirmaţiile făcute de Darius Vâlcov, consilierul pe probleme economice al premierului Viorica Dăncilă.

„Aderarea României la zona euro n-are nimic de-a face cu declaraţiile lui Vâlcov”, a declarat Mugur Isărescu, luni, la prezentarea „Raportului asupra inflaţiei”, ediţia februarie 2019.

Oficialul BNR a semnat, luni dimineaţa, înainte de conferinţa de presă, o declaraţie despre drumul de parcurs pentru România pentru aderarea la zona euro. Declaraţia care va fi semnată şi de premierul României, de preşedintele Academiei, de vicepremierul României.

Guvernatorul BNR a insistat că măsurile prezentate în acest document sunt ale unui plan ambiţios, „chiar foarte ambiţios, posibil fezabil”.

„I-am spus ministrului Finanţelor Publice (...): nu ştiu pentru cine vorbeşte domnul Vâlcov, dar vorbeşte într-una. (...) Nu este vorba numai despre o ordonanţă, este vorba despre toate ieşirile”, a completat Isărescu.

Mugur Isărescu, Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), a spus, luni, că Darius Vâlcov, consilierul premierului pe economie, a făcut o confuzie gravă, în perioada în care leul se deprecia în faţa euro, în a doua jumătate a lunii ianuarie.

Mugur Isărescu, despre propunerea lui Darius Vâlcov legată de un Consiliu Monetar: În cazul României ar necesita un curs de 7-8 lei.

„În afară de corelaţia politicii monetare cu deficitele de cont curent, a mai apărut o confuzie gravă, pusă, bănuiesc tot de dânsul, pe site-ul partidului de guvernământ, în perioada în care cursul era sub presiune: ni s-a indicat să luăm exemplul Bulgariei - de ce nu avem cursul fix ca în Bulgaria. Câţiva i-au răspuns, nu cred că a citit cineva. Din cercetarea noastră, a prins la public şi de aceea trebuie să răspund. Un Consiliu Monetar, care înseamnă, într-adevăr, curs fix faţă de euro, apare, de regulă, după o criză, dar după o criză majoră. Aşa s-a întâmplat în Bulgaria în 1996: moneda se depreciază puternic, economisirile populaţiei şi ale firmelor sunt rase, pur şi simplu - sunt confiscate prin depreciere, şi singura soluţie, pentru că inflaţia devine galopantă - se ajunge la inflaţie de trei, de patru cifre (adică la peste 1.000% - n.red.), este stabilizarea cursului, printr-o declaraţie fermă. Dar unde? Sus de tot”, a explicat Mugur Isărescu, luni, cu ocazia prezentării „Raportului asupra inflaţiei”, ediţia februarie 2019.

În primul rând, România nu avem criză, pentru a stabili un curs fix, iar, în al doilea rând, „să o produci aşa din neant nu ştiu cum s-ar face”, a adăugat Isărescu.

„Să zicem că s-ar face. Un Consiliul Monentar în cazul României probabil că ar necesita un curs de 7-8 lei (faţă de euro - n.red.), pe puţin. De asta avem nevoie? Asta promovează consilierul economic al primului-ministru, când spune că trebuie să avem curs fix ca în Bulgaria? Nu cred că cine a publicat pe site-ul partidului de guvernământ a discutat cu premierul României sau cu vicepremierul României sau cu ministrul Muncii. (...) Mai este ceva, Consiliul Monetar colapsează imediat dacă ţara nu se poate autodisciplina şi să aibă nu deficite, ci surplusuri monetare”, a subliniat Isărescu.

Bulgaria a avut anul trecut un cont curent de 6,5% şi un excedent bugetar de 1,1%, în timp ce România a avut un deficit bugetar de aproape 2,9%. „Ce înseamnă dacă România ar avea surplus bugetar? Cam 4% din PIB. Asta înseamnă, ca să dau o cifră, ştim cu cât s-au umflat salariile bugetarilor plus numărul mai mare de bugetari înseamnă mai rău decât în anul de graţie al preşedintelui Băsescu: reducerea cu 3% a cheltuielilor bugetare. I-a spus domnul Vâlcov acest lucru premierului României sau ministrului de Finanţe, când ne-a sugerat să avem curs fix ca un Bulgaria, să avem Consiliu Monetar? Ce face aruncăm cu vorbele aiurea, ca să creăm confuzie? Cu cine a discutat, când a pus pe site îndemnul: Banca Naţională să ţină cursul fix ca în Bulgaria? Chiar atât de prost informat este dânsul şi nu ştie despre ce este vorba?”, a insistat Isărescu.

Isărescu, despre vânzarea rezervei valutare: Se pot face 15-20% dobânzile/Şi-a dat seama ce-a spus?

Mugur Isărescu, Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), a declarat, luni, că, dacă România ar vinde o parte importantă din rezerva valutară, aşa cum a sugerat Darius Vâlcov, consilierul pe probleme economice al premierului, dobânzile de pe piaţa interbancară ar putea ajunge la 15-20%.

„Când a zis despre vânzarea rezervei (Darius Vâlcov - n.red.), că aveam atâta rezervă, că poate să dispară toată masa monetară, şi-a dat seama ce-a spus? Sau cine a publicat pe site? Îmi închipui că n-a publicat altcineva pe site-ul PSD-ului. Dacă vindem valuta, o vindem pe nasturi sau pe lei? Dacă dispar leii din piaţă, se duc dobânzile unde se duc. S-au minunat că a declarat domnul Vasilescu că se pot face 6-7%. Nu - se pot face 15-20% dobânzile, la o asemenea sugestie de creştere”, a afirmat Mugur Isărescu, luni, cu ocazia prezentării „Raportului asupra inflaţiei”, ediţia februarie 2019.

Guvernatorul Băncii centrale s-a referit la faptul că indicele ROBOR, respectiv dobânzile de pe piaţa interbancară, pot creşte până la aproape 20%, dacă instituţia va încerca să stabilizeze cu orice preţ moneda naţională.

Isărescu şi angajaţii BNR s-au simţit atacaţi, când i-a acuzat Vâlcov că nu sunt patrioţi

Mugur Isărescu, Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), a declarat, luni, că reprezentanţii instituţiei, inclusiv el, s-au simţit atacaţi, când i-a acuzat Darius Vâlsov, consilierul pe probleme economice al premierului, că nu sunt patrioţi, pentru că prezintă anumite date despre România.

„Pentru că s-a vorbit de patriotism, ca şi colegii din Consiliul de Administraţie, mă simt atacat de această afirmaţie a purtătorului, nu, că nu este purtător, este consilierul economic al premierului. În calitatea de preşedinte al Secţiei Economice a Academiei Române, salut ieşirea a 50 de economişti din marile centre universitare cu un material solid, bine documentat privind Ordonanţa 114 şi în care se cere de către economişti - cei care ştiu să spună «Iasta nu se poate, Majestate. Hai să ne oprim aici» - oprirea Ordonanţei 114. Cred că domnul Vâlcov nu îi consideră şi pe ei lipsiţi de patriotism, dar să discute cu ei. Eu, în calitatea pe care o am îi salut. Este prima ieşire comună a unor economişti. De regulă, economiştii nu se înţeleg între ei. Ştiţi că s-a luat premiul Nobel pe economie într-un an de doi inşi care au spus lucruri total deosebite. (...) Înseamnă o luare de poziţie de la care se poate porni o discuţie”, a afirmat Mugur Isărescu, luni, cu ocazia prezentării „Raportului asupra inflaţiei”, ediţia februarie 2019.

Guvernatorul BNR a completat că pe lângă aceştia, angajaţii BNR care lucrează la raportul asupra inflaţiei l-au întrebat pentru cine lucrează, iar el le-a răspuns că pentru România în Uniunea Europeană şi în euro.

„Se promovează, în ultima vreme, aşa o idee că acest raport (Raportul asupra inflaţiei - n.red.) şi ideile de politică monetară sunt unilaterale. Ca să îl citez pe domnul academician Dăianu, sunt scoase din pălărie, ceea ce nu este adevărat. Un asemenea raport se efectuează într-o perioadă îndelungată, prin studii, noi vorbim de mărimi economice, nu fictive, nu artificiale, avem şi modelări, spun eu dintre cele mai importante, iar specialiştii din cele trei direcţii, vreo 60 -70, o spunem cu mândrie, pot să lucreze în oricare bancă centrală din Europa, în oricare. Cred că sunt şi căutaţi. (... Uitaţi că cineva ne face că suntem lipsiţi de patriotism. Zic: măi, lăsaţi că nu ne luăm acum de oricare declaraţie. Acest subiect denotă mai mult decât lipsă de cunoaştere a procesului dificil, laborios şi de înalt profesionalism pe care-l incumbă efortul pentru o decizie care pare simplă, de majorare, menţinere sau reducere a ratei de politică monetară şi de realizare a unui asemenea raport”, a detaliat Isărescu.

Din 2005 până în prezent, BNR a publicat, în fiecare an, câte patru rapoarte asupra inflaţiei, astfel că anul acesta va ajunge la raportul cu numărul 60. Guvernatorul a dorit chiar să le prezinte fizic, printate, luni.

„Toate au fost prezentate autorităţilor române: Parlament, preşedinţie, Guvern. Ele există, sunt documente scrise, nu sunt vorbe, cu ele ne probăm şi activitatea şi patriotismul. Sunt recunoscute peste tot în lume. De aceea, nici nu putem să întârziem de la o conferinţă de presă ca aceasta. Sunt citite, sunt aşteptate. În consecinţă, formulări din aceste neîntemeiate: că se joacă cineva cu dobâmzile, că le manipulează, că le duce în jos sau în sus cu scopuri absconse sunt mai mult decât periculoase şi pot fi tăiate de la rădăcină cu o simplă privire pe teancul de rapoarte. (...) Este într-adevăr dureros că unii nici cel puţin nu le citesc, nu sunt câţiva, sunt mai mulţi, dar în schimb ies în presă şi fac diverse acuzaţii. Această acuză că cei 60 de inşi nu dovedit şi nu dovedesc patriotism prin faptul că dovedesc profesionism este o acuză la care trebuie să reflectăm cu toţii”, a subliniat Isărescu.

Isărescu, după declaraţii lui Vâlcov: Acest tip de propagandă de două parale, cred că nu mai merge

Vorbind despre situaţia din economie, Mugur Isărescu, Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), s-a referit, luni, de mai multe ori, la declaraţiile lui Darius Vâlcov, consilierul pe probleme economice al premierului, punctând că acesta face afirmaţii care nu au legătură cu realitatea.

Excedentul de cerere din prezent este mai mic decât cel din 2007-2008, dar este o problemă în creştere legată de dezechilibrul extern şi balanţa comercială.

„Aici, aceeaşi manieră de a prezenta lucrurile: că intră fonduri europene. Uitaţi-vă ce s-a întâmplat, cel puţin în ianuarie: au intrat fonduri europene de un miliard şi statul român a avut de plătit un miliard datorie externă scadentă, la care se adaugă necesarul pentru finanţarea deficitului de cont curent. Să spui numai noi aprovizionăm economia românească cu bani externi, restul să îl facă Banca Naţională... Dacă ar veni de la oricine, am mai înţelege, dar vine de la consilierul economic al premierului. Atunci începi să ciuleşti urechile: cum gândeşte? de ce vorbeşte aşa? De ce iese în public?”, a afirmat, luni, Mugur Isărescu, Guvernatorul BNR, cu ocazia prezentării „Raportului asupra inflaţiei”, ediţia februarie 2019.

În plus, soldul contului curent a fost de 4,1 miliarde de euro, în primele trei trimestre ale anului trecut, a mai arătat Guvernatorul BNR.

„Bineînţeles că suntem pentru creşterea consumului, creşterea veniturilor, dar atenţie la dozaj. Această instituţie se ocupă cu echilibrele. Adică ce se doreşte să închidem ochii? Să ne facem că nu vedem cifrele acestea? Sau le vedem numai când vor unii? Aici este o corelaţie perfectă care arată că s-a dat prea mult în economie. Ideea că această corecţie o va face Banca Naţională: o anunţăm şi, la o adică, trebuie să o facem, dar acest tip de propagandă de două parale, cred că nu mai merge”, a detaliat Isărescu.

Adâncirea deficiului de cont curent din ultimii ani este asociată mai ales deficitului bunurilor de consum, a menţionată Guvernatorul BNR, când a prezentat că deficitul comercial a fost, pentru primele zece luni de aproximativ 13 miliarde de euro dintre care aproape jumătate a provenit de la bunurile de consum.

„Dacă nici acest lucru nu este evident, ce date statisice să mai aducem. (...) Chiar nu realizăm că foarte bine că s-au majorat veniturile, dar când imporţi masiv bunuri de consum, într-o ţară care producea bunuri de consum, înseamnă că ai rupt o corelaţie între capacitatea internă de producţie şi cererea internă. Asta se vede pe stradă, pe drumurile noastre: sunt mult mai multe maşini decât capacitatea autostrăzilor. Dacă vrem să nu mai mergem deloc pe drumuri că nu vor mai încăpea de atâtea maşini, foarte bine”, a precizat Isărescu.

În acelaşi context, Guvernatorul Băncii centrale s-a referit la postările PSD privind faptul că BNR este responsabilă de stabilitatea preţurilor şi de rezerva internaţională.

„Chestia aceasta cu bască sau fără bască să o practici la nivelul unor reprezentanţi ai Guvernului este inadmisibilă”, a subliniat Isărescu.

Guvernatorul a continuat că Vâlcov este influenţat de un domn profesor de la ASE care promovează societatea umanistă.

„Acum înţelegem mai bine îndemnurile pe care consilierul economic al premierului le adresează Parlamentului, Guvernului, Băncii Naţionale, să aibă grijă de bunăstarea românilor. Băi, să fie, cine cere aşa ceva imperativ. Şi pentru asta să reducem dobânzile, ca şi cum acestea nu sunt mărimi economice. «Reduceţi dobânzile, pentru că s-a făcut un studiu sociologic şi românii nu trăiesc bine din cauză că plătesc credite»”, a menţionat Isărescu.

Reprezentantul BNR a descris, spre amuzamentul audienţei, că acest studiu, de fapt, cuprinde 1.000 de persoane care au trebuit să răspundă la întrebarea dacă vor să plătească dobânzi de 5% sau 1%.

„Apare ditamai consilierul pe probleme economice: «La treabă băieţi, Parlament, Guvern, Banca Naţională, reduceţi dobânzile la jumătate.» Ba ne spune şi la cât să le reducem: la jumătate. Să mai scoată o ordonanţă, că văd că le scoate uşor, şi să spună că, de mâine sau de la 1 martie, să trăiască românii mai bine, mai bine şi decât în Germania, eventual, dacă nu, le punem o taxă. Încrederea consumatorilor arată că o corecţie are loc. Că are loc într-un an electoral, asta este”, a punctat Isărescu.

În plus, Guvernatorul BNR a insistat că reprezentanţii instituţiei sunt dispuşi să îi dea toate explicaţiile necesare consilierului economic al premierului.

„Specialiştii noştri sunt şi ei dornici să discute cu dumneavoastră şi, eventual, cu consilierul economic al premierului care a spus despre ei că nu sunt patrioţi. Ia auzi, domnule. Credite în lei pentru societăţile nefinanciare - tendinţă pozitivă, creşte creditarea în lei. Sperăm să crească în continuare, dar aici s-a creat problema de percepţie, că dobânzile sunt manipulate. Creditul în lei poate fi ieftinit pe seama marjelor. Aceasta este o altă problemă. Vom încerca să lămurim această chestiune la Parlament: o problemă serioasă a intermedierii financiare şi a marjelor de dobândă între depozite şi credite”, a mai spus Isărescu.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici