Ivan Patzaichin şi alţi prieteni ai Deltei vor să readucă bunul simţ pe canalele Rezervaţiei

Cvadruplul campion olimpic Ivan Patzaichin încearcă, alături de alţi câţiva iubitori ai Deltei Dunării din societatea civilă şi din business, să readucă tradiţiile şi bunul simţ pe canalele rezervaţiei, primul pas în acest sens fiind conceperea şi impunerea unui cod nautic al bunului simţ.

1155 afişări
Imaginea articolului Ivan Patzaichin şi alţi prieteni ai Deltei vor să readucă bunul simţ pe canalele Rezervaţiei

Ivan Patzaichin şi alţi prieteni ai Deltei vor să readucă bunul simţ pe canalele Rezervaţiei (Imagine: Sorin Toma/Mediafax Foto)

Emoţionat ca şi când s-ar fi aflat pentru prima dată în faţa presei, Patzaichin şi-a început scurtul discurs de la conferinţa de prezentare a "codului bunului simţ" declarându-se dezamăgit. În Delta zilelor noastre, de unde a plecat în glorioasa-i călătorie, omul-monument Ivan Patzaichin, "Vanea" pentru prieteni, nu se mai simte acasă. "A devenit o ruşine să tragi la rame, să vâsleşti în barcă. Oamenii Deltei nu-i mai respectă pe cei care fac asta, ba chiar râd de ei şi li se pare că cine n-are motor la barcă e de rang inferior", spune Patzaichin, gesticulând cu mâinile tremurânde de emoţie.

Povesteşte apoi despre un concurs de ambarcaţiuni cu vâsle pe care l-a organizat anul trecut la Mila 23 şi la care, în ciuda premiilor "nu spectaculoase, dar nici neimportante pentru oamenii care locuiesc acolo", au apărut la start trei echipaje de tineri care au devenit rapid batjocura localnicilor care-şi trăseseră la mal bărcile cu motoare care mai de care mai puternice.

"Se duce tradiţia şi România pierde un izvor important de sportivi care au devenit campioni mondiali sau olimpici", adaugă Patzaichin, care opreşte însă aici discursul demotivant. Intră imediat în rolul pe deplin meritat de simbol al locului şi începe să spună, în cuvinte puţine şi simple, ce crede el că e de făcut pentru a opri declinul.

Începe, surprinzător, prin a descrie "invenţia" lui şi a prietenului său Paul: "canotca", o ambarcaţiune în care tradiţia se îmbină cu modernul, în care poţi vâsli cu pagaia dar care are şi un mic motor, o frumuseţe de barcă pe care îţi vine s-o cumperi mai degrabă ca piesă de mobilier decât pentru a o da la apă.

"Am conceput împreună cu Paul canotca, o vedeţi afară. Ar trebui să fie ceva care să-i atragă pe tinerii din Deltă, dar şi pe turiştii care vor să vadă minunile locului pe îndelete. Noi credem că această invenţie a noastră ar trebui să-i facă pe oamenii locului să regăsească plăcerea de a vâsli şi - cine ştie? - poate vom avea din nou peste nişte ani un nou izvor de campioni în Delta Dunării", spune Patzaichin.

De ce s-au îndepărtat oamenii Deltei de bărcile cu vâsle? Domnul Paul, prietenul lui Patzaichin, om crescut şi călit şi el pe canalele Deltei Dunării, confirmă: "flagelul" şmecheriei i-a atins şi pe oamenii Deltei. Dar mai e şi o chestiune de confort - sau, mai degrabă, de disconfort - de care oamenii care trăiesc din statul în barcă se lovesc. Nesimţirea celor care au venit în ultimii ani cu bărci şi motoare mari le strică liniştea şi pacea, ba chiar de multe ori îi pun în pericol.

"Nu e normal să treci cu viteză mare cu o barcă de mare putere pe lângă o ambarcaţiune cu vasle. Siajul celei mari o poate răsturna pe cea mică, o poate face să ia apă sau pur şi simplu îi poate deranja pe cei care stau în ea", povesteşte domnul Paul, în timp ce traversăm expoziţia Romanian Boat Show pentru a-şi prezenta invenţia, expusă aici în trei variante.

Canotca arată excelent. Este robustă, zdravănă şi făcută cu cap de oameni care au stat zeci de ani în barcă. Pagaia de canotcă e mai lungă decât cele normale, pentru a putea fi folosită şi ca vâslă. Variantele cu motor sunt electrice şi foarte bine compartimentate iar "vedeta" este un aşa-numit catamaran, făcut din corpurile a două canotci unite între ele prin suprafeţe de lemn numai bune de şezlong. Atenţia la detalii te uimeşte. "Se fac greu, totul e din bucăţi de lemn lipite între ele, e muncă multă", spune domnul Paul, arătând mândru cu mâinile muncite către bijuteriile pe care le-a creat.

"Şi sunt rezistente, am făcut la pagaie drumuri lungi. Este foarte plăcut în ele, vă aşteptăm să le încercaţi", spune domnul Paul, care arată câteva fotografii cu o expediţie de canotci prin locuri de poveste.

Mai e mult însă până când canotca va ajunge populară în Delta noastră în care, la fel ca în oraşe, caii-putere ai motoarelor par să fi ajuns instrumentul de măsură al statutului social.

"Trebuie să facem ordine în transportul în Deltă", a spus Liviu Mihaiu, preşedintele Asociaţiei "Salvaţi Dunărea şi Delta", în discursul său de la prezentarea codului nautic al bunului simţ pentru Delta Dunării.

ONG-urile lui Patzaichin şi Mihaiu, alături de Asociaţia de Ecoturism din România şi de câţiva parteneri de la Romanian Boat Show au propus câteva măsuri de reglementare a traficului nautic, "nişte reguli simple, de bun simţ", pe care să le introducă într-un cod ce ar urma apoi să fie pus în aplicare de autorităţile responsabile din zonă. Iniţiatorii proiectului sunt conştienţi că în Deltă nu există alternativă la transportul nautic, însă propun "un echilibru" între trafic, viteză şi grijă pentru natură şi turism.

Delta are nevoie de «autostrăzi» pe apă, dar şi de «pietonale» şi piste pentru «bicicleta apelor», care este barca cu vâsle, susţin iniţiatorii proiectului, de aceea ei propun stabilirea de zone clar delimitate pentru traficul de fiecare tip.

Combinând principiul "libertatea personală se întinde până la limita la care lezează libertatea altora" cu regulile stricte de protecţie a unei rezervaţii, aceştia propun ca cei din bărcile puternice să-i protejeze pe cei din ambarcaţiunile mici, să meargă cu atenţie în zonele în care siajul ar putea dăuna vegetaţiei şi chiar faunei de pe maluri, să aibă limite clare de viteză în zonele protejate, să nu sperie păsările şi să nu distrugă cu elicea sau cu valurile zonele de cuibărit cunoscute, dar şi deja tradiţionalele restricţii privind aruncatul de gunoaie din bărci sau recomandările de folosire a motoarelor cu tehnologii prietenoase cu mediul.

Propuneri au fost multe şi îndrăzneţe la discuţia de lansare a "platformei" pentru codul bunului simţ în Deltă. La fel sunt şi nevoile: semnalizarea corectă a traseelor, monitorizarea electronică a ambarcaţiunilor şi multe, multe altele. Toate propunerile de reguli vor fi adunate timp de o lună, după care "codul nautic al bunului simţ" va fi prezentat şefilor de instituţii, în principiu politicieni, cu care normele şi eventualele sancţiuni vor fi negociate şi, în final, poate chiar aplicate, căci oricât de mare ar fi rezistenţa unora dintre politicienii români în faţa iniţiativelor ce presupun bun simţ, negocierile se anunţă a fi grele: în barca ce se îndreaptă de această dată spre ei vâsleşte Ivan Patzaichin.

(Material realizat de Ovidiu Vanghele, ovidiuv@mediafax.ro)

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici