Jurnal de pandemie. Prof. Dr. Olga Simionescu: Dacă cineva atinge o mască folosită se expune unui risc de infecţii mai grave decât SARS Cov2

Prof. Dr. Olga Simionescu, şeful secţiei Dermatologie 1 de la Spitalul Clinc Colentina îţi explică modul în care trebuie să foloseşti masca şi de ce este foarte important să o porţi pe o perioadă lungă de acum înainte. 

Redăm pentru tine aici jurnalul de pandemie de astăzi semnat de Prof. Simionescu: 

Pledez pentru folosirea măştii chirurgicale pentru multe luni de acum înainte. Masca  trebuie să fie corect aplicată, să acopere gura şi nasul şi va trebui aruncată după maximum două ore de utilizare. Nu sunt de acord cu spălarea ei repetată, că nu e lenjerie intimă şi nu suntem în secolul XIV (nu că nu mi-ar fi plăcut să zbor acu’ direct în Renaşterea italiană; te voi iubi, mereu, Italia,  şi nu doar pentru etnogeneza poporului roman!). Este, aşadar, imperativ, ca aceste măşti odată folosite să fie depozitate în containere cu regim  special, marcate ca atare (culoarea galbenă obligatorie epidemiologic pentru contaminate)! Aruncarea lor în dispozitivele de gunoi comun reprezintă un real pericol pentru noi toţi!  Dacă  cineva atinge o mască folosită, se expune unui risc de infecţii virale sau bacteriene, unele mai grave decât SARS-Co-V2.  Chiar dacă nu se văd cu ochiul liber, virusurile şi bacteriile care au transmitere respiratorie şi cutanată se găsesc din belşug la noi. Să nu uităm câtă tuberculoza este, şi nu numai! Masca chirurgicală ne  conferă  acum securitate în prevenţie.  Aplicată corect pe faţa unui purtător COVID-19, riscul de transmitere este de  5% pentru un primitor care nu poartă masca, şi de 1.5% pentru un primitor care o poartă. Am întâlnit oameni care o tot ridică sau o pun sub nas, pe motiv că se sufocă. După un sfert de secol de când  port măşti chirurgicale multe ore, văzând că  atunci când expir mi se abureau ochelarii măritori în intervenţiile chirurgicale, înţeleg problema, însă  mai ştiu  că fixarea ei corectă pe nas rezolvă impedimentul.

Christian Drosten de la nemţi (referinţa 1) analizează “paradoxul prevenţiei” în Germania: pe de o parte, spitalele nu sunt aglomerate,  secţiile de ATI nu sunt pline, indicele RO este sub 1 la ei (referinţa 2), dar lumea totuşi trebuie să mai stea în casă, în pofida imediatelor  şi posibilelor consecinţe economice. Savantul are insomnii, căci primeşte ameninţări repetate cu moartea, de la cetăteni care-l fac direct răspunzător de un aşa-zis dezastru economic (dacă ei pot avea un dezastru economic, I rest my case). Dar Christian Drosten nu este numai un administrativ, Director al Institutului de Virusologie din Berlin, într-o ţară din Vestul Europei care are cea mai mică rată de mortalitate prin COVID-19. El este un pionier în virusologie, arătând, de pildă, că virusul face o seroconversie (apar anticorpii) în 7 zile la jumătate dintre pacienţi şi la 14 zile la toţi. Mai compară  între ele, pe model de maimuţe, intrări în celulă ale coronavirusurilor ce determină  COVID-19, MERS şi SARS, la nivelul nasului şi al plămânilor. Deci celor din Dâmboviţa care-l invidiaţi şi pentru  cele 20 de studii galactice  din PubMed (doar până acum!), cu o valoare, deci, care împinge înainte câmpul înţelegerii SARS-Co-V2, vă spun că  omul are şi el insomniile sale.

S-au închis fizic şcolile şi universităţile, fiindcă nu putem risca, de pildă, ca un şcolar să poarte subclinic infecţia virală şi să viziteze un bunic. In epoca tehnologiei, tinerilor le lucesc ochişorii numa’ la gândul că se face totul pe tabletă (vă amintiţi câtă strădanie am pus ca parinţi în strategiile contra ecran, de la manipulatoare, la punitive de-a dreptul?!).

E bine. Mie uneia, dacă cineva  mi-ar fi spus în copilărie că o să port un dispozitiv după mine care să-mi cânte, să-mi dea filme, să mă facă să vorbesc cu oricine şi oricând,  de oriunde, dar care să fie şi  CIPUL meu (acum, când lumea este din ce în ce mai cipată),  ei bine, i-aş fi zis că are o imaginaţie bogată.

Referinţa   1, episodul 4 al Jurnalului meu de pandemie, 24 Martie: “îl urmăresc pe Christian Drosten, de la nemţi, un virusolog expert care face ca lucrurile să fie ţinute sub control la ei, cum arată rata de mortalitate; el are puterea să afirme la anumite întrebări: nu ştiu, fiind unul dintre corifeii lumii in materie de virusuri. Admite că nu le ştie pe toate, evident că nu mai are nevoie de validare, de acolo, din laboratoarele lui S.F.”

Referinta   2, episodul 9 al Jurnalului meu de pandemie, 4 Aprilie: Indicele #RO este un parametru care se numeşte “număr de reproducere eficientă a virusului”şi înseamnă numărul de cazuri în medie pe care o persoană îl poate determina atunci când este contagioasă dacă RO este mai mare decat 1, infecţia urcă. Dacă RO este sub 1, rata de infecţii scade şi pandemia este sub control. RO ţine însă şi de apărarea imunitară a gazdei şi de puterea de virulenţă a agentului patogen” .

Nihil sine Deo!

Keep you posted!

#wecare!