Interviurile candidaţilor pentru funcţia de procuror general s-au terminat/ Lazăr, către Ministrul Justiţiei: Amândoi am fost procurori înainte de 1989/ Toader: Eu nu am făcut parte din comisii de liberare

Cei patru candidaţi pentru funcţia de procuror general, respectiv Augustin Lazăr, Marian Drilea, Gabriela Scutea şi Daniel Horodniceanu, susţin miercuri, 10 aprilie, interviul cu ministrul Justiţiei, la sediul Ministerului Justiţiei. Actualul procuror general Augustin Lazăr se află faţă în faţă cu „evaluatorul” Tudorel Toader, după acuzaţiile privind activitatea sa de la penitenciarul Aiud din anii '80. Lazăr a declarat la sosirea la ministerul Justiţiei unde susţine interviul pentru cel de-al doilea mandat, că anunţul a fost unul pentru o procedură imparţială, precizând că nu are niciun fel de emoţii deoarece a susţinut numeroase teste de-a lungul carierei. Procurorul DIICOT Marian Drilea a fost primul candidat care a susţinut interviul pentru funcţia de procuror general.

4737 afişări
Imaginea articolului Interviurile candidaţilor pentru funcţia de procuror general s-au terminat/ Lazăr, către Ministrul Justiţiei: Amândoi am fost procurori înainte de 1989/ Toader: Eu nu am făcut parte din comisii de liberare

LIVE Ultimul candidat susţine acum interviul pentru funcţia de procuror general/ Lazăr, către Ministrul Justiţiei: Amândoi am fost procurori înainte de 1989/ Toader: Eu nu am făcut parte din comisii de liberare

Ministrul Justiţiei Tudorel Toader a declarat, referitor la candidaturile şi interviurile pentru funcţia de procuror general, că înainte sau după moţiunea simplă la adresa sa, miercuri la Senat, va exista un răspuns.

„Duel” între Toader şi Lazăr

Ministrul Justiţiei şi procurorul general s-au contrat, miercuri, la interviul susţinut de Augustin Lazăr pentru cel de-al doilea mandat. Procurorul general a amintit că şi Tudorel Toader a fost procuror înainte de 1989, ministrul Justiţiei replicând că el nu a făcut parte din comisii de eliberare.

 

 

Redăm dialogul dintre Augustin Lazăr şi Tudorel Toader, după ce ministrul Justiţiei l-a întrebat pe Augustin Lazăr despre acuzaţiile care i se aduc în spaţiul public, referitoare la faptul că nu a dispus în două rânduri eliberarea condiţionată în cazul disidentului anticomunist Iulius Filip:

Lazăr: Atât eu cât şi dumneavoastră am exercitat înainte de 1989 funcţia de procuror şi încercam să ne dăm seama cu ce se ocupă instituţia. Ei bine, în mod cert nişte procurori tineri nu făceau decât să respecte cadrul legal. Cadrul legal de la vremea aceea suportă, cum am spus şi ieri în declaraţia publică, nişte analize sub aspectul standardului etic, cum era cadrul legal făcut. Noi am respectat o lege care acum, la standardele la care ...devin acum standarde europene, este vizibil că nu aveau standarde. Pentru aceea eu am şi exprimat scuze public, în numele instituţiei care a făcut, a acceptat acele practici şi regretele mele personale pentru că nişte oameni care au fost şi sunt oameni de onoare şi model pentru cum ar trebui să fie cineva să spună public adevărul. Şi de aceea, poate că eu am învăţat ceva de la ei, să spun adevărul chiar dacă deranjează pe câte cineva.

Toader: Unii spun că scuzele nu-s în numele instituţiei, ci în nume personal ar trebui să fie. Când aţi intrat în procuratură?

Lazăr: La 1 martie 1982 , am devenit procuror stagiar, până când mi-am luat examenul de capacitate, doi ani am fost procuror stagiar şi apoi am fost procuror definitiv.

Toader: Aveaţi drept de semnătură, da, după doi ani ?

Lazăr: Bun. După doi ani, puteam eu să repartizez...

Toader: Dreptul de semnătură când l-aţi primit?

Lazăr: Mă rog, la şase luni, dar pentru chestiuni limitate. Puneam concluzii la instanţă şi făceam nişte lucruri...

Toader: Cu precizarea că eu nu am făcut parte din comisii de eliberări condiţionate...

Lazăr: Aţi avut toate atribuţiile...

Toader: ...probabil şi datorită amânării penitenciarelor. Cu precizarea că în trecutul meu profesional se poate uita oricine.

Lazăr: Şi în al meu.

Toader: Şi cu precizarea că ...Din nefericire pentru dumneavoastră , l-am răscolit şi am ajuns la pasaje mai ...

Lazăr: Trebuie să se ştie totul, că eu sunt transparent, orice s-ar spune.

 

Contre Tudorel Toader - Augustin Lazăr pe tema protocoalelor. Procurorul general: Au fost scăpări

 

Ministrul Justiţiei Tudorel Toader şi procurorul general Augustin Lazăr s-au contrat, miercuri, la interviul pentru un nou mandat la conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ), pe tema protocoalelor dintre Ministerul Public şi SRI.

Redăm dialogul dintre ministrul Justiţiei şi procurorul general pe tema protocoalelor încheiat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Serviciul Român de Informaţii:

Toader: Îmi trimiteaţi pe 20 martie 2018 un protocol din 2009, care nu avea ultimele două pagini, sigur nu ştiam cine l-a semnat, v-am sunat, mi-aţi zis că s-a pierdut, l-am găsit la CSM şi apoi a ajuns la mine. Spuneaţi atunci aşa, încerc să citesc acum: Doamne, Dumnezeule, cum să facem noi astfel de inginerii? După care s-a dovedit că nu a existat doar un protocol, au existat mai multe, s-a dovedit că v-aţi exprimat disponibilitatea de desecretizare a celui care era în funcţie, ăla din 2009, şi a apărut ulterior ăla din 2016, eu sigur mi-am pus întrebarea: Cum e posibil ca un procuror general să spună şi că..., contrar realităţii? Ce părere aveţi?

Lazăr: Am încă o memorie foarte bună şi şi înregistrarea a apărut. Discuţia era despre pretinse echipe complexe sau mixte sau cam aşa ceva era discuţia acolo. Eu la asta m-am referit.

Toader: Vorbeam strict de existenţa protocolului. După aceea..

Lazăr: Vă rog frumos, toată discuţia a pornit de la pretinsa existenţă a unor echipe mixte în protocoale, care echipe amestecă funcţiunile procesuale. Şi eu mi-am exprimat indignarea că dacă cineva a făcut una ca asta a încălcat funcţiunile procesuale, nu este legal. Şi am zis: Doamne, Dumnezeule, asemenea inginerie nu este posibilă! Şi mergem în continuare pe protocoale.

Toader: Pentru că noi vorbeam de simpla existenţă a protocoalelor. Vorbeam de faptul că au existat ..

Lazăr: Decizia Curţii Constituţionale ne spune aşa, că al doilea protocol din 2016 respectă exigenţele constituţionale, însă sunt trei termeni care prin modul cum sunt redactaţi, pot să permită şi ăia nu sunt în regulă şi sunt de acord cu Curtea Constituţională, dar protocolul este valabil.

Toader: Îmi răspundeţi, vă rog? Răspundeţi la întrebare. Spuneţi că l-aţi semnat, citind ultima frază care vă asigură că respectă legea şi nu aţi citit restul?

Lazăr: Nu era ultima frază, era prima frază.

Toader: Şi restul nu l-aţi citit?

Lazăr: Domnule ministru, ştiţi de ce a fost semnat numai în decembrie?

Toader: Pe restul l-aţi citit?

Lazăr: Numai puţin. Ştiţi de ce a fost semnat în decembrie? Din martie? Pentru că acest protocol a fost discutat şi răsdiscutat ca să aibă dispoziţiile legale. L-am analizat şi am reformulat de mai multe ori ...

Toader: Nu vorbim de alţii care l-au citit şi l-au analizat, vorbim de dumneavoastră.

Lazăr: Eu l-am reformulat, nu numai că l-am citit.

Toader: Ah, l-aţi îmbunătăţit.

Lazăr: L-am îmbunătăţit.

Toader: Şi nu aţi adăugat pasajele alea neconstituţionale.

Lazăr: Nu, alea erau. Au fost nişte scăpări, dar noi ne-am gândit.... Spre exemplu, faptul de a comunica operatorului de informaţii ce s-a ales de sesizarea pe care a făcut-o în termen de 60 de zile, noi ne-am gândit că este o informare normală, cum se face la orice petiţionar, în 30 de zile, dacă s-a adresat unei instituţii. Eu aşa m-am gândit. CCR apreciază că cineva ar putea să interpreteze altfel şi să facă cel mai probabil un raport către operatorul de informaţii, ceea ce ar fi corect. Noi nici nu ne-am gândit la aşa ceva.

Despre deplasările lui Lazăr

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat, în cadrul interviului susţinut de Augustin Lazăr pentru un al doilea mandat, că va verifica oficial dacă deplasările procurorului general au costat, aşa cum s-a vehiculat în spaţiul public, suma de 500.000 de euro.

Redăm dialogul dintre ministrul Justiţiei şi procurorul general pe tema deplasărilor lui Augustin Lazăr în ultimii trei ani de mandat:

Toader: Dacă aveţi o evidenţă a tuturor deplasărilor şi evident a rezultatelor de recunoaştere instituţională şi aşa mai departe? Cineva îmi spune şi voi verifica oficial faptul că toate aceste deplasări pe durata mandatului dumneavoastră au costat Mnisterul Public, repet, verific, o frumoasă sumă de 500.000 de euro. Este adevărat?

Lazăr: Domnule ministru, eu cred că este o exagerare şi ştiu că noi am comunicat la un post de televiziune care sunt deplasările. Aş vrea să vă spun că procurorul general, după cum prevede legea, reprezintă Ministerul Public, procurorul general dacă reprezintă Ministerul Public, se deplasează acolo unde Ministerul Public este invitat şi prezintă expune pe temele pe care a fost solicitat. Face schimb de experienţă, intră în relaţii cu procurorii francofoni, intră cu EuroJust, este invitat nu pentru beneficiul lui personal, ci pentru ... este o onoare a Ministerului Public, dacă are cu cine să facă schimb de bune practici. Dacă cei care au denunţat această chestiune îmi arată o singură deplasare în care procurorul general nu a făcut o expunere acolo unde a fost, arătând experienţa României şi capacitatea României de a gestiona inclusiv în contextul Preşedinţiei, atunci ...Trebuia să trimit pe altcineva sau?...

Toader: Nu ştiu. Nu se contestă că ducându-vă acolo unde aţi îndeplinit mandatul. Doar se raporta simplu, la cuantumul cheltuielilor ocazionate de aceste deplasări şi vă mulţumim pentru răspunsuri.

Lazăr: O să fac o verificare să vedem dacă, într-adevăr, cifra de care spuneţi dumneavoastră este adevărată, fiindcă e vorba despre un post de televiziune critic la adresa mea, dar eu am comunicat în scris toate datele. Ele nu sunt secrete. Toate deplasările sunt pe site-ul Ministerului Public.

Toader: Opriţi-vă pentru că tocmai v-am spus că le voi solicita eu oficial. Prin urmare, vă mulţumim şi vă dorim succes în ceea ce veţi face în continuare.

Lazăr: Sper ca această procedură să fie aşa cum aţi anunţat , imparţială, transparentă şi să fie legală în final.

Toader: Sigur că da. Dacă nu, veţi contesta , cum aţi mai făcut.

Lazăr: Există nişte standarde care prevăd cum se desfăşoară aceste proceduri, sunt standarde cunoscute, europene.

 

„În cursul zilei de azi (miercuri - n.r.), probabil înainte sau după moţiune, vom da un răspuns. Interviul şi deliberarea au loc în sala de consiliu a ministerului. Am convingerea că îl aşteptaţi şi pe dânsul (Augustin Lazăr - n.r.) şi vă va răspunde la această întrebare. Eu nu îmi exprim punctul de vedere aici, înainte de interviuri”, a afirmat Tudorel Toader, miercuri, la Ministerul Justiţiei.

Întrebat despre legăturile lui Augustin Lazăr cu Securitatea, unul dintre candidaţii la un nou mandat de procuror general, Toader a răspuns: „Din momentul în care am anunţat că azi, înainte sau după moţiune, vom da răspunsul, înseamnă că vom încheia procedura”.

Declaraţiile lui Lazăr

Procurorul general Augustin Lazăr a declarat miercuri, la sosirea la ministerul Justiţiei unde va susţine interviul pentru cel de-al doilea mandat, că anunţul a fost unul pentru o procedră imparţială, precizând că nu are niciun fel de emoţii deoarece a susţinut numeroase teste de-a lungul carierei.

„Este anunţul care s-a făcut, că s-a lansat o procedură imparţială, o procedură transparentă pentru selectarea candidatului. La sfârşit putem discuta. Este al nu ştiu câtelea examen pe care îl susţin aşa că nu am nicio emoţie", a declarat Augustin Lazăr.

Interviul are loc în condiţiile în care Augustin Lazăr, care candidează pentru un al doilea mandat de procuror general, este în centrul unor acuzaţii referitoare la perioada când a fost preşedinte al comisiei de eliberări de la Aiud, perioadă în care ar fi refuzat de două ori eliberarea disidentului anticomunist Iulius Filip. Actualul procuror general a respins acuzaţiile, precizând că nu el decide eliberarea sau ţinerea în închisorile comuniste a unui deţinut. De altfel, Augustin Lazăr a fost primul care şi-a depus candidatura pentru această funcţie, în condiţiile în care ministrul Tudorel Toader l-a propus pentru revocare încă de anul trecut, însă preşedintele Klaus Iohannis a refuzat solicitarea de demitere.

Şi fostul şef DIICOT Daniel Horodniceanu a ajuns, miercuri dimineaţă, la sediul Ministerului Justiţiei pentru a susţine interviul pentru funcţia de procuror general.

Cei patru candidaţi pentru funcţia de procuror general, respectiv Augustin Lazăr, Marian Drilea, Gabriela Scutea şi Daniel Horodniceanu, susţin miercuri, 10 aprilie, interviul cu ministrul Justiţiei.

Drilea, la interviu: Reglementarea Secţiei de anchetă aduce suficiente garanţii de independenţă

Procurorul Marian Drilea a vorbit, miercuri, în cadrul interviului pentru funcţia de procuror general, despre tensiunile existente în sistem referitoare la înfiinţarea Secţiei de anchetă a magistraţilor, precizând că maniera de reglementare a structurii aduce suficiente garanţii de independenţă.

"Aceste negocieri pe care reprezentanţii abilitaţi le poartă cu reprezentanţii Uniunii Europene în privinţa Mecanismului de Control şi Verificare (MCV), prin recomandările făcute, au determinat reacţii, atât din partea procurorilor, cât şi din partea judecătorilor. Aceste tensiuni sunt generate de modul de reglementare în principal a acesti secţii nou înfiinţate şi de rolul şi de modalitatea în care-şi îndeplineşte atribuţiile pentru că foarte mulţi socotesc că această Secţie ar trebuie desfiinţată sau nici măcar nu ar fi trebuit înfiinţată", a declarat Marian Drilea, în cadrul interviului pentru funcţia de procuror general.

Procurorul a subliniat că existau şi înainte de înfiinţarea acestei Secţii structuri care investigau posibile infracţiuni comise de magistraţi.

"Mergând un pic la originea modalităţii de răspundere a magistraţilor, am constatat că încă din 2004 existau birouri de anchete speciale pentru magistraţi şi poliţişti şi pentru procurori care au fost transformate ulterior în secţii. Apoi atribuţiile au fost împărţite Secţiei Penale de Criminalistică şi DNA-ului şi în prezent acestei secţii nou-înfiinţate. Ei, în condiţiile în care de fapt, ce-i dă valoare acestei Secţii? Factorul uman. Pentru că modalitatea de reglementare consider că aduce suficiente garanţii de imparţialitate şi independenţă. Criticile, în principal, ce vizează? Criticarea dreptului la un proces echitabil pentru că, raportat la numărul de magistraţi care funcţionează actualmente în cadrul Secţiei se presupune că procedurile vor dura foarte mult, raportat la volumul cauzelor înregistrate. De aceea, măsura este mai mult cu caracter administrativ pentru că prin completarea numărului de magistraţi şi de poliţişti şi alocarea resurselor financiare şi materiale, această chestiune poate fi rezolvată", a completat Drilea.

Marian Drilea a precizat că garanţia de independenţă este dată de faptul că procurorii Secţiei de investigare a infracţiunilor din justiţie sunt numiţi de Consiliul Superior al Magistraturii.

"Dar garanţia de ce este dată? De faptul că procurorii sunt numiţi de Consiliul Superior al Magistraturii, care este garantul independenţei justiţiei, iar CSM este format din membri aleşi de adunările generale ale procurorilor. Nu există nicio formă de imixtiune, este doar o presupunere actuală pentru că oricare din procurori poate participa şi la o candidatură pentru ocuparea unui post de execuţie şi a unui post de conducere. Procedura este deschisă tuturor procedurilor. Cei care contestă sau cei care au vreo îndoială că lucrurile ar putea să se desfăşoare altcumva decât prin cadru legal pot participa şi să infirme această prezmţie care la momentul actual se bazează pe câteva elemnete pentru că chestiunea nu este continuată mai departe prin acţiuni în justiţie", a mai spus Drilea.

Procurorul DIICOT Marian Drilea a fost primul candidat care a susţinut interviul pentru funcţia de procuror general, la sediul Ministerului Justiţiei. Ceilalţi trei candidaţi sunt Augustin Lazăr, Gabriela Scutea şi Daniel Horodniceanu.


ŞTIREA INIŢIALĂ:

Toţi cei patru candidaţi au fost declaraţi admişi în sensul că îndeplinesc condiţiile legale pentru propunerea de numire în funcţie şi, astfel, pot susţine interviul miercuri, 10 aprilie 2019, începând cu ora 09,00 la sediul Ministerului Justiţiei din Bucureşti.

Interviul are loc în condiţiile în care Augustin Lazăr, care candidează pentru un al doilea mandat de procuror general, este în centrul unor acuzaţii referitoare la perioada când a fost preşedinte al comisiei de eliberări de la Aiud, perioadă în care ar fi refuzat de două ori eliberarea disidentului anticomunist Iulius Filip.

Actualul procuror general a respins acuzaţiile, precizând că nu el decide eliberarea sau ţinerea în închisorile comuniste a unui deţinut. De altfel, Augustin Lazăr a fost primul care şi-a depus candidatura pentru această funcţie, în condiţiile în care ministrul Tudorel Toader l-a propus pentru revocare încă de anul trecut, însă preşedintele Klaus Iohannis a refuzat solicitarea de demitere.

Cel de-al doilea procuror care şi-a depus dosarul pentru a deţine cea mai importantă funcţie din Parchetul General este procurorul DIICOT Marian Drilea.

Tot din structurile DIICOT vine şi cel de-al treilea candidat pentru şefia Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ), Daniel Horodniceanu, care a fost însă şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT). El a fost numit la şefia Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism în mai 2015. Horodniceanu a candidat şi pentru un al doilea mandat la conducerea structurii de parchet, dar ministrul Tudorel Toader l-a nominalizat pe procurorul Felix Bănilă, propunere acceptată de preşedinte.

Ultimul candidat înscris pentru şefia Parchetului General este fostul adjunct al Laurei Codruţa Kovesi la Parchetul General, procurorul Gabriela Scutea. Gabriela Scutea s-a înscris anul trecut şi în cursa pentru şefia Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), ministrul Tudorel Toader propunându-o însă pe Adina Florea, pe care preşedintele Klaus Iohannis a respins-o de două ori. Gabriela Scutea a fost, între noiembrie 2006 - mai 2013, adjunct al Procurorului General, care era atunci Laura Codruţa Kovesi, şi era responsabilă pentru activitatea Secţiei judiciare, activitatea de resurse umane şi documentare, ordonator principal de credite (delegat), implementarea programelor cu finanţare externă, precum şi audit. Ulterior, între mai - august 2013, a fost numită consilier al Procurorului General de atunci, respectiv Tiberiu Niţu. În ianuarie 2016, în perioada scandalului privind OUG 13, Gabriela Scutea deţinea funcţia de secretar de stat în Ministerul Justiţiei. Ea şi-a început activitatea în 1995 ca procuror stagiar la Parchetul de pe lângă Judecătoria Braşov şi apoi Parchetul de pe lângă Judecătoria Rupea.

Ministerul Justiţiei a declanşat procedura de selecţie pentru numirea unui nou procuror general al PÎCCJ, funcţie care va deveni vacantă în data de 28 aprilie, când se va încheia mandatul lui Augustin Lazăr.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici