Memorandumul de autonomie iniţiat de CNS, adoptat de 33 de administraţii din Harghita, Mureş, Covasna

Un număr de 33 de consilii locale din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş au adoptat, până în prezent, memorandumul iniţiat de CNS în februarie, privind înfiinţarea regiunii administrative "Ţinutul Secuiesc" cu statut autonom, prefecţii atacând în instanţă aproximativ 25 dintre aceste hotărâri.

554 afișări
Imaginea articolului Memorandumul de autonomie iniţiat de CNS, adoptat de 33 de administraţii din Harghita, Mureş, Covasna

Memorandumul de autonomie iniţiat de CNS, adoptat de 33 de administraţii din Harghita, Mureş, Covasna (Imagine: Mihaly Laszlo/ Mediafax Foto)

Gazda Zoltan, preşedintele Consiliului Secuiesc - Scaunul Sepsi (zona Sfântu Gheorghe), a declarat, vineri, corespondentului MEDIAFAX, că până în prezent 33 de consilii locale din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş au adoptat memorandumul privind înfiinţarea regiunii "Ţinutul Secuiesc".

Gazda a spus că, din câte ştie, prefecţii din cele trei judeţe au atacat deja în instanţă aproximativ 25 de astfel de hotărâri adoptate de consiliile locale.

Din judeţul Covasna, documentul iniţiat de CNS privind înfiinţarea regiunii administrative "Ţinutul Secuiesc" cu statut autonom a fost adoptat de consiliile locale din municipiile Sfântu Gheorghe şi Târgu Secuiesc, oraşul Baraolt şi comunele Ozun, Chichiş şi Comandău.

La rândul său, prefectul de Covasna, Marius Popica, a declarat, vineri, că a atacat în instanţă toate cele şase petiţii sau memorandumuri adoptate până acum de consilii locale din judeţ. Acestea au fost contestate întrucât nu este de competenţa autorităţilor locale să aprobe documente programatice privitoare la politicile statale în materia organizării administrativ-teritoriale a statului sau stabilirea limbii oficiale.

Separat de acest memorandum iniţiat în februarie de CNS, Consiliul a elaborat, în urmă cu mai mulţi ani, şi o iniţiativă legislativă privind autonomia, acest demers precedând proiectul UDMR lansat în dezbatere publică joi.

Referior la proiectul UDMR, Gazda Zoltan a spus că este "un rezultat" că "după 25 de ani UDMR a reuşit să dea naştere unui astfel de statut", însă există mari şanse ca liderii Uniunii să nu înainteze Parlamentului proiectul de autonomie pentru că ei susţin că este nevoie de modificarea Constituţiei pentru acest lucru.

"În schimb, regret enorm că nu au luat ca bază statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc, elaborat în urmă cu zece ani de Consiliul Naţional Secuiesc. Cei de la UDMR au spus că acest proiect este puţin prăfuit, însă ar fi putut să îl cureţe de praf (...) Nu prea văd ca în perioada următoare în România să aibă loc o modificare a Constituţiei, ca urmare, în opinia mea, CNS trebuie să analizeze profund proiectul UDMR pentru a vedea care sunt acele părţi cu care s-ar putea eventual dezvolta şi îmbunătăţi statutul de autonomie al CNS, care să fie înaintat pe urmă Parlamentului", a spus liderul local al CNS.

În luna februarie, CNS ceruse celor 153 de consilii locale din judeţele Harghita, Mureş şi Covasna să adopte câte o hotărâre în care să solicite crearea unei regiuni administrative a României, denumită Ţinutul Secuiesc, un statut autonom pentru regiune, decizii care să fie trimise apoi inclusiv forurilor internaţionale.

Potrivit proiectului de hotărâre pe care CNS îl propunea spre aprobare consiliilor locale, acestea ar fi urmat să solicite Parlamentului şi Guvernului să respecte toate angajamentele internaţionale ale României adoptate în domeniul protecţiei minorităţile naţionale.

De asemenea, consiliile locale urmau să solicite crearea unei regiuni administrative denumită "Ţinutul Secuiesc", care să aibă statut autonom, iar delimitarea subdiviziunilor administrative din cadrul regiunii s-ar realiza prin referendum local.

Totodată, în proiectul pe care CNS îl propunea spre aprobare consiliilor locale se solicita ca în unităţile teritorial-administrative în care ponderea unei minorităţi naţionale depăşeşte zece la sută, limba acesteia să fie recunoscută ca limbă oficială, având acelaşi statut ca limba oficială a statului.

În iunie, prefectul judeţului Harghita, Jean-Adrian Andrei, declara că Prefectura a atacat în instanţa de contencios administrativ patru hotărâri ale consiliilor locale, prin care era aprobat memorandumul iniţiat de CNS privind înfiinţarea regiunii administrative "Ţinutul Secuiesc" cu statut autonom, întrucât acestea contravin Constituţiei şi legislaţiei în vigoare.

La rândul său, prefectul de Covasna, Marius Popica, a atras atenţia consiliilor locale, într-o circulară, că nu este în atribuţiile lor să aprobe documente programatice privitoare la politicile statale în materia organizării administrativ-teritoriale a statului sau stabilirea limbii oficiale.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici