Ministerul Sănătăţii propune clawback diferenţiat pentru noile medicamente care vor fi compensate

"Pentru medicamentele pentru care în prezent se datorează contribuţia clawback, se menţine această contribuţie în aceleaşi condiţii ca şi în prezent. Pentru medicamentele care intră condiţionat în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi pentru denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate, deţinătorii autorizaţiilor de punere pe piaţă a medicamentelor sau reprezentanţii legali ai acestora vor avea obligaţia plăţii unei contribuţii trimestriale pe baza contractelor cost-volum/cost-volum-rezultat", se arată în proiectul de ordonanţă de urgenţă pentru modificarea OUG 77/2011 privind stabilirea unei contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii.

Contractele cost-volum/cost-volum-rezultat se încheie de către deţinătorii de autorizaţii de punere pe piaţă, persoane juridice române şi de reprezentanţii legali ai deţinătorilor autorizaţiei de punere pe piaţă care nu sunt persoane juridice române cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi după caz, cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Ministerul Sănătăţii, pentru programele naţionale de sănătate derulate de Ministerul Sănătăţii.

Contribuţia trimestrială aferentă contractelor cost-volum/cost-volum-rezultat se calculează prin aplicarea procentului negociat asupra preţului de vânzare cu amănuntul fără TVA/preţul de distribuţie fără TVA, aferent volumelor de medicamente consumate trimestrial prin raportare la volumele stabilite prin contractele cost- volum/cost-volum-rezultat. Negocierea se iniţiază de la un procent mai mare cu 5 puncte procentuale decât media valorilor din ultimele 4 trimestre a procentului "p" determinat trimestrial conform formulei prevăzută pentru contribuţia clawback, se precizează în proiect.

"Asta înseamnă că producătorilor de medicamente generice li se vor imputa parte din consumul de medicamente incluse în listele de compensate, chiar dacă în baza unui acord preţ/volum/rezultat. Este stupefiant cum autorităţile fac modificări altele decât cele propuse de peste 1 an şi nu iau în considerare propunerile absolut legitime ale producătorilor de medicamente generice de a conveni asupra unui clawback diferenţiat între medicamente generice şi cele inovative, în contextul în care aprobarea de preţuri este diferenţiată", a declarat pentru MEDIAFAX Dragoş Damian, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR).

El a explicat că în statele cu tradiţie, acordurile preţ/volum/rezultat fac obiectul unor negocieri separate şi au bugete separate, tocmai pentru a se putea evalua impactul medical şi financiar.

"În România sumele dedicate acestor acorduri rămân parte din bugetul trimestrial, care face obiectul clawback-ului. (...) bugetul trimestrial a rămas la 1,5 miliarde lei, echivalentul consumului din 2011", a mai spus Damian.

Taxa clawback a fost introdusă în octombrie 2011, iar producătorii farmaceutici au susţinut de nenumărate ori că povara fiscală a devenit nesustenabilă şi nu poate duce decât la reducerea producţiei locale de medicamente generice, cu efecte sociale şi economice: multe din medicamentele cu preţuri accesibile (ajunse sub preţul de rentabilitate) vor dispărea de pe piaţă, iar industria locală va amâna investiţiile în dezvoltare şi va fi obligată să recurgă la reduceri de personal.

Termenul limită până la care se pot face propuneri pentru proiectul de modificare a OUG 77/2011 este cea de a 10-a zi de la data introducerii pe site a textului proiectului de act normativ (7 octombrie 2014 - n.r.).