Ministerului Agriculturii îi răspunde Curţii de Conturi, care ar fi găsit nereguli în instituţie

După ce Curtea de Conturi a susţinut, în urma unui audit, că în ultimii 20 de ani, Strategia naţională pentru combaterea deşertificării, degradării terenurilor a fost implementată de către Ministerul Agriculturii într-o măsură redusă, ministerul reacţionează: România are o strategie.

264 afișări
Imaginea articolului Ministerului Agriculturii îi răspunde Curţii de Conturi, care ar fi găsit nereguli în instituţie

Ministerului Agriculturii îi răspunde Curţii de Conturi, care ar fi găsit nereguli în instituţie

Conform Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, concluziile auditului desfăşurat de funcţionarii Curţii de Conturi, pentru intervalul 2000 – 2021, nu ţin cont de câteva aspecte esenţiale.

Astfel, spune ministerul, România are o strategie naţională privind adaptarea la schimbările climatice, proiect realizat de către Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor în colaborare cu toate instituţiile cu atribuţii în domeniu, inclusiv cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Prin „Strategia Naţională privind Adaptarea la Schimbările Climatice pentru perioada 2023-2030 cu perspectiva anului 2050” (SNASC) şi „Planul naţional de acţiune pentru implementarea acesteia” (PNASC) se asigură revizuirea şi continuarea „Strategiei naţionale privind schimbările climatice şi creşterea economică bazată pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016–2020”, aprobată prin Hotărâre de Guvern.

„Reiterăm faptul că Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor este instituţia statului român abilitată să gestioneze documentele strategice privind măsurile pentru combaterea schimbărilor climatice, în ansamblul lor. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale oferă fără rezerve întregul sprijin, prin intermediul specialiştilor săi pe acest domeniu, generând politici publice în baza atribuţiilor legale. În legătură cu acest aspect, MADR solicită experţilor Curţii de Conturi mai multă rigoare în cunoaşterea şi înţelegerea atribuţiilor instituţiilor statului român şi nivelului de implicare a fiecăruia pe domeniul său de competenţă”, transmite Ministerul Agriculturii.

De asemenea, acesta susţine că România are o strategie în ceea ce priveşte dezvoltarea agriculturii, inclusiv pe domeniul auditat în Raportul Curţii de Conturi, cel al combaterii deşertificării şi eroziunii solului. Documentul denumit ”Planul Naţional Strategic 2023-2027”, este avizat de Parlamentul României şi acceptat de Comisia Europeană. Acest document programatic conţine acţiuni concrete şi alocări financiare pe termen mediu şi lung pentru dezvoltarea sustenabilă a agriculturii româneşti, în concordanţă cu politicile europene în domeniu, inclusiv în ceea ce priveşte înfiinţarea perdelelor forestiere în vecinătatea terenurilor agricole, dezvoltarea infrastructurii secundare de irigaţii, rotaţia culturilor şi utilizarea de soiuri şi hibrizi cu rezistenţă la schimbările climatice, precum şi alte investiţii care contribuie la îmbunătăţirea calităţii solului, creşterea productivităţii şi protejarea mediului înconjurător.

Totodată, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, desfăşoară un amplu Program Naţional de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigaţii, în baza unei strategii clare de creştere a suprafeţei potenţial irigabile a României. Programul a fost adoptat de Parlamentul României în 2017 şi actualizat în 2022 pe componenta de irigaţii, desecare şi drenaj şi prevede alocarea a 1.5 miliarde de euro până în anul 2027 pentru investiţii în sistemele de irigaţii. În baza acestui Program, în urma investiţiilor realizate deja, în prezent, suprafaţa irigabilă a României a ajuns la aproximativ 2 milioane de hectare, fermierii români beneficiază de apă gratuită pe 2.600 km de canale de irigaţii, fapt ce contribuie la un randament superior al culturilor, date disponibile de altfel şi în rapoartele INS şi Eurostat cu privire la evoluţia producţiei de cereale a României.

De asemenea, România are o strategie aplicabilă în domeniul combaterii fenomenelor meteo extreme şi de stimulare a creşterii precipitaţiilor, în baza Programului de realizare a Sistemului naţional antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor, adoptat în anul 2010. În baza investiţiilor realizate prin acest Program, suprafaţa totală protejată a României este în prezent de 2,5 milioane hectare, prin intermediul a 99 de puncte de lansare de rachete antigrindină.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale face precizarea că toate aceste date au fost puse la dispoziţia funcţionarilor Curţii de Conturi în procedura de audit.

Curtea de Conturi a României a făcut un audit la Ministerul Agriculturii şi a descoperit o mai multe „puncte slabe”. Printre altele, Curtea de Conturi susţinea că, în ultimii 20 de ani, Strategia naţională pentru combaterea deşertificării, degradării terenurilor a fost implementată într-o măsură redusă, cauzată în principal de neaprobarea Programului de punere în aplicare a Strategiei, a lipsei instrumentelor de implementare, a slabei capacităţi de cooperare intersectorială, cât şi a neconcordanţelor dintre programele propuse cu planurile comunităţilor locale.

În plus, nu există un inventar centralizat al terenurilor degradate şi nici un program pentru împădurirea acestora, cu toate că era o obligaţie impusă de lege, spunea Curtea de Conturi.

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici